I.D. Berindei (1871-1928). Proiecte de arhitectura: palatele urbane

Incepand cu data de 26 aprilie 2012, Cabinetul de Desene si Gravuri al Muzeului National de Arta al Romaniei prezinta expozitia temporara I.D. Berindei (1871-1928) Proiecte de arhitectura: palatele urbane, deschisa publicului pana pe 30 septembrie 2012 in cadrul Galeriei de Arta Romaneasca Moderna, in salile dedicate expunerii de arte grafice. Organizatoarea expozitiei este Elena Olariu, specialist al Muzeului National de Arta al Romaniei.

Expozitia cuprinde 51 de proiecte de arhitectura originale, expuse in premiera absoluta intr-un muzeu. O mare parte dintre aceste desene (treizeci si cinci) sunt concepute si semnate chiar de I.D. Berindei, restul fiind realizate de angajatii din biroul sau.

Proiectele purtand semnatura I.D. Berindei sunt impresionante prin precizia tehnica dar sunt, in acelasi timp, pline de savoare, vii, realizate in cel mai elegant stil Beaux-Arts. Printre somptuoasele fatade de cladiri, arhitectul a desenat trasuri, automobile, chiar un tramvai tras de cai sau siluetele catorva trecatori, creionand discret o parte din atmosfera unei Belle Époque, stralucitoare si in spatiul romanesc.



I.D. Berindei (1871- 1928) a urmat cursurile prestigioasei École Nationale des Beaux-Arts din Paris. Intors in tara a realizat cladiri definitorii pentru epoca sa: casa amiral Vasile Urseanu (devenita Observatorul Astronomic), casa Alexandru G. Florescu (fostul sediu al Institutul Goethe), cladirea Palatului Sindicatului Ziaristilor (in prezent Teatrul Foarte Mic) sau resedinta Bazil G. Assan (care a revenit Academiei Romane si gazduieste Casa Oamenilor de Stiinta), Muzeul Ioan si dr. Nicolae Kalinderu sau Muzeul Toma Stelian.

Tot el este creatorul Palatului Cantacuzino din Bucuresti, care astazi adaposteste Muzeului National „George Enescu”. Berindei a proiectat si monumentalul Palat Administrativ din Iasi, apartinand municipalitatii, transformat in Palat al Culturii, in care isi au sediul cele mai importante muzee ale orasului.



Palatul in care traia o singura familie a fost tipul de locuinta reprezentativ pentru aristocratia si marea burghezie din Romania in perioada regalitatii, fiind si tipul de locuinta in conceperea caruia arhitectul I.D. Berindei a excelat. Pe langa salonul de primire al oaspetilor sau numeroasele dormitoare, o astfel de resedinta mai avea: un salon de muzica, un birou sau un cabinet, o biblioteca, o sala de biliard, o sera cu plante exotice, care comunica direct cu salonul de primire, o scara interioara opulenta si una exterioara, care se integra in decorul unei gradini situate in spatele cladirii. Ca o anexa obligatorie apare garajul, construit pe o latura sau in spatele gradinii, cladire care adapostea trasurile si automobilul familiei.

Eclectismul a fost stilul in care au fost concepute majoritatea palatelor urbane construite in Romania, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea. I.D. Berindei a fost si el promotorul unui eclectism sofisticat si exuberant, osciland artistic intre rococo, Art Nouveau si romantism.