Hugo von Hofmannsthal, dramaturg, poet, narator si eseist austriac, s-a nascut pe 1 februarie 1874 la Viena. Numele sau complet este Hugo Laurenz August Hofmann Edler von Hofmannsthal, si este singurul copil al Annei si al lui Hugo von Hofmannsthal, un important bancher austro-italian. Dupa ce a fost educat de profesori particulari, Hugo a urmat din 1884 Gimnaziul Akademisches din Viena.
Hugo von Hofmannsthal a prezentat un interes pentru literatura de la o varsta precoce, scriind poezii si piese de teatru. Debuteaza la varsta de 16 ani cu o culegere de versuri, intitulata Intrebarea, pe care a publicat-o in 1890 sub pseudonimul Loris Melikow. Urmatoarele versuri i-au aparut in ziarul “Blätter für die Kunst” (Foi de arta). Dupa terminarea gimnaziului urmeaza cursuri de drept la Universitatea din Viena pe care le abandoneaza in favoarea filologiei clasice, domeniu in care si-a sustinut doctoratul in 1898. Din anul 1901 se dedica in exclusivitate scrisului, an in care ii apare si piesa de teatru Der Tod des Tizian (Moartea lui Titian).
Au urmat: Elektra (Electra, 1904), Odipus und die Sphinx (Oedipe și Sfinxul, 1906), Die Frau im Fenster (Femeia la fereastra, 1909), Jedermann (Fiecare, 1911). Mai tarziu compune mai multe librete pentru operele sale, printre care Electra (1909), Cavalerul roșu (1911), Ariana din Naxos (1912, revizuita in 1916), Femeia fara umbra (1919), Elena egipteana (1927) si Arabella (1933).
Viata lui Hofmannsthal a luat o schimbare destul de dramatica in timpul Primului Razboi Mondial. Ocupand un post guvernamental, a calatorit foarte mult in misiuni politice si a scris articole patriotice si discursuri pentru grupuri de ofiteri austrieci. Caderea monarhiei habsburgice a fost o lovitura grea pentru Hofmannsthal, el a privit moartea vechiului regim ca pe un esec personal. Dupa razboi s-a implicat in sustinerea si promovarea artelor in Austria, iar impreuna cu Max Reinhardt creeaza Festivalul de la Salzburg. Scriitorul se stinge din viata pe 15 iulie 1929 la Rodaun, dupa doua zile de la moartea fiului sau, Franz.
Sursa foto: wikipedia
18 Aprilie 2013
A.I.
editor artline.ro
