"Shoah..." sta sub semnul Cabalei: centrul scenei e dominat de un copac cu radacinile in cer si ramurile spre pamant (un simbol fundamental al vechii credinte evreiesti, vorbind despre intelepciunea cautata pe pamant si nu in ceruri).
Bazandu-se textual pe fragmente din interviuri cu Primo Levi - supravietuitor al lagarelor naziste de exterminare si remarcabil scriitor despre Holocaust (sau "shoah"/"catastrofa", nume preferat de cercetatorii moderni) - spectacolul e o incizie directa prin tragedia lasata in urma de "incercarea unei parti a Europei de a-si sterge radacinile". "Shoah. Versiunea Primo Levi" e un exercitiu de resuscitare simbolica a memoriei, constiente si inconstiente, bantuite de imagini-icoana: vrafurile de pantofi desperecheati, trupurile dezgolite si infrigurate, abia acoperite de un rest de haina, sinele de tren cu vagoane de marfa umplute cu oameni. Doar memoria care iarta fara sa uite poate transforma aceste vagoane in trenuri de jucarie, locuite de fantome negre, inca destul de vii ca sa te ridice de pe scaunul tau de spectator intr-un vals al mortii pe acorduri idis.
Sophia si lumea decazuta
De ani buni incoace, una dintre preocuparile constante ale lui Mihai Maniutiu in spectacolele pe care le face este scufundarea morala a umanitatii contemporane, imposibilitatea profunda de iubire fata de sine insusi si de aproapele intr-o lume parasita de Dumnezeul care a creat-o. E si tema "Cantarii Cantarilor", cel mai cutremurator text biblic inchinat dragostei - dintre barbat si femeie, dintre Iehova si poporul sau. In geometricul spectacol de la Teatrul Maghiar din Cluj (in care simetriile, e adevarat, risca la un moment dat sa devina previzibile), Sulamita (careia Solomon ii inchina imnul de iubire) devine Sophia, "suflul matern al lui Dumnezeu" de care e legata intr-un mariaj cosmic. Prin ea, vointa divina se intrupeaza in lume. Sau ar trebui s-o faca: "Mind Your Step", capitolul doi al "Cantarii..." clujene, de noua ori isi leapada Sophia rochia de mireasa (mireasa a lui Dumnezeu si a lumii) cu care e imbracata de Fiicele Ierusalimului, de noua ori refuza scoborarea printre "paznicii meterezelor noptii", clovnii tristi purtatori ai pravalirii binelui.
In credinta gnosticilor, Sophia este principiul feminin al Dumnezeirii, o forta creatoare comparabila cu cea a lui Dumnezeu Tatal, venerata in gnosticism ca divinitate suprema. Privit dintr-o astfel de perspectiva, spectacolul lui Mihai Maniutiu e un discurs simbolic sumbru asupra unui Dumnezeu ramas fara putere, irecognoscibil, zbatandu-se contorsionat printre bufoni fara umor.
Teatrul National "Radu Stanca", Sibiu * "Shoah. Versiunea Primo Levi" * Scenariu dramatic de Mihai Maniutiu dupa interviuri cu Primo Levi * Traducere de Anca Maniutiu * Regia: Mihai Maniutiu * Decorul: Valentin Codoiu * Costume: Carmencita Brojboiu * Coregrafia: Vava Stefanescu * Cu: Marian Ralea (foto), Bogdan Lifsin, Mariana Presecan, Diana Fufezan, Doru Presecan, Pali Vecsei, Codruta Vasiu, Cristina Stoleriu, Maria Anusca, Irina Deak, Laura Ilea, Dana Maria Lazarescu, Gabriela Neagu, Veronica Popescu, Cristina Ragos, Dana Talos, Mihai Coman, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Adrian Neacsu, Catalin Neghina, Catalin Patru, Eduard Patrascu, Gelu Potzolli, Viorel Rata
Un proiect pentru Sibiu. Capitala Culturala Europeana 2007
Teatrul Maghiar de Stat, Cluj * "Cantarea cantarilor" * Scenariu dramatic de Mihai Maniutiu * Traducere de Petru Cretia * Regia: Mihai Maniutiu * Dramaturgia: Visky Andras * Decor, costume: Valentin Codoiu * Coregrafia: Vava Stefanescu * Cu: Vava Stefanescu, Senkalszky Endre, Gallo Erno, Albert Csilla, Boldizsar Emoke, Gyorgyjakab Eniko, Kato Emoke, Kali Andrea, M. Kantor Melinda, Peter Hilda, Skovran Tunde, Tordai Tekla, Vindis Andrea, Balla Szabolcs, Biro Jozsef, Bodolai Balazs, Buzasi Andras, Dimeny Aron, Fogarasi Alpar, Hathazi Andras, Laczko Vass Robert, Molnar Levente, Orban Attila, Salat Lehel, Sinko Ferenc, Szucs Ervin
18 aprilie 2007
