16 mai 1905 - s-a nascut actorul Henry Fonda, in Grand Island, Nebraska, parintii sai fiind William Brace Fonda si Herberta Krueger Jaynes. Familia Fonda a ajuns in New York in secolul XIX, originile pierzandu-se undeva in Genova, Italia, si chiar mai mult, in Tarile de Jos in secolul XVI. Ulterior mai multi reprezentanti ai acestui adevarat clan aveau sa ajunga in secolul XVII in America, unde au infiintat orasul Fonda. In autobiografia celebrului actor, Fonda afirma ca cele mai vechi dovezi arata ca inaintasii luptasera pentru Reforma in Italia, se refugiasera apoi in Olanda si ajunsesera apoi in America. Inainte ca Pieter Stuyvesant sa predea Nieuw Amsterdam englezilor, familia Fonda a plecat pe cursul Raului Hudson, ajungand in regiunea satului indian Caughawaga.
Cand peste cateva generatii indienii au fost decimati sau au fugit, asezarea a fost reconstruita de cei din familia Fonda, primind numele de familie al acestora, marturie a originii italiene. Cu o asemenea ascendenta Henry Fonda parea destinat unei vieti iesite din comun. In copilaria petrecuta in Nebraska Fonda a fost un cercetas pasionat. Dupa terminarea liceului s-a inscris la Universitatea din Minnesota, unde a urmat cursurile de jurnalism, pe care nu le-a terminat niciodata.
La varsta de 20 de ani si-a inceput cariera de actor, cand o prietena a mamei sale, Dodie Brando (mama lui Marlon Brando) a avut nevoie de un tanar pentru un rol marunt intr-o piesa. Mai tarziu Fonda a jucat alaturi de diverse trupe studentesti - jucand un timp alaturi de Margaret Sullavan, viitoarea sa sotie - si a inceput o durabila prietenie cu Jimmy Stewart. Impreuna cu Stewart au lucrat impreuna pe scenele de pe Broadway. Fonda a aparut in mai multe piese intre 1926-1934 si in 1935 si-a facut debutul pe marele ecran, cu rolul principal din "The Farmer Takes a Wife". Avea sa joace acelasi rol si in adaptarea de pe Broadway, cu acelasi titlu. Cand Fonda l-a urmat pe Stewart la Hollywood cei doi au fost din nou colegi si in scurt timp calitatile de cuceritori erau binecunoscute de cei din industria filmului.
Dar in afara farmecului si talentului personal Fonda avea sa aiba si foarte mult noroc, pentru ca in scurt timp cariera sa cinematografica a avut succes. A jucat un rol secundar in "The Trail of the Lonesome Pine" si apoi pe cel principal in "You Only Live Once" (1937), in regia lui Fritz Lang. Dupa ce joaca impreuna cu Bette Davis in filmul din 1938 "Jezebel" semneaza un contract de sapte ani cu studiourile Twentieth Century-Fox. Fonda joaca in 1940 in transpunerea cinematografica a romanului "Fructele maniei" de John Steinbeck, si obtine prima sa nominalizare la Oscar pentru rol. Chiar daca Henry Fonda este si astazi considerat ca unul dintre cei mai importanti si complecsi actori americani, in epoca a fost mereu in umbra lui Jimmy Stewart, chiar daca datorita prieteniei dintre cei doi nu a existat niciodata o rivalitate in adevaratul sens al cuvantului.
 | Henry Fonda a fost casatorit de cinci ori. O prima casnicie cu Margaret Brooke Sullavan a durat doar doi ani, cuplul despartindu-se in 1933. In 1936 se casatoreste cu Frances Ford Seymour, cu care va avea si doi copii, unul dintre ei fiind Jane Fonda. Dar in 1950 Seymour se sinucide. In acelasi an Fonda se recasatoreste cu Susan Blanchard, fiica vitrega a lui Oscar Hammerstein II. Cuplul adopta o fetita, Amy, dar divorteaza in scurt timp. Henry Fonda se casatoreste din nou in 1957 cu Afdera Franchetti, o contesa italiana, dar noul mariaj a durat doar patru ani. Ultima casatorie a lui Fonda a fost si cea mai longeviva. Actorul a ramas impreuna cu Shirlee Mae Adams pentru 17 ani, pana la moarte.
|
Dar relatia cu copiii sai nu a fost prea fericita, existand o distanta emotionala care l-a indepartat definitiv de acestia. Comunicarea dintre copii si tata a fost foarte dificila si nu fara probleme. Mai ales Jane Fonda, care a pasit pe urmele tatalui si a ajuns la randul sau sa joace in filme a simtit dureros aceasta separare. Cu toata distanta Henry nu a ezitat sa o ajute si i-a prezentat-o lui Lee Strasberg, care a devenit si profesorul ei de actorie. Dar Jane a simtit mereu ca indifirent de munca depusa nu va reusi sa joace la fel de natural si usor ca tatal ei, pentru care actoria parea sa fie a doua natura. In locul metodelor si trucurilor folosite de alti actori - si nu in ultimul rand de fiica sa - Henry Fonda parea sa fie foarte natural si relaxat.
Chiar si cand se apropia cu pasi repezi de 70 de ani, Henry Fonda a continuat sa lucreze, realizand filme si productii de televiziune. In deceniul al saptelea al secolului trecut a realizat trei filme, cel mai de succes fiind "The Cheyenne Social Club". A revenit la productiile pentru televiziune, care l-au ajutat sa ramana in atentia publicului la o varsta la care multi actori erau incet-incet uitati. Intre 1971-1972 a jucat in serialul de televiziune "Familia Smith" iar in 1973 a jucat in adaptarea pentru televiziune a romanului "The Red Pony", de Steinbeck. Mai tarziu a jucat in trei productii italiene, lansate in 1973-1974, cea mai reusita fiind "Il Mio nome e Nessuno" (Numele meu este nimeni), care il prezenta pe Fonda intr-o ipostaza inedita : in rolul unui batran pistolar care vrea sa se retraga, dar diverse evenimente il impiedica. Fonda a reusit sa compuna un personaj complex si foarte comic, iar publicul nu l-a uitat.
A continuat sa joace, acceptand chiar si roluri obositoare pe Broadway. Cum starea sa de sanatate se agrava in permanenta, nu a fost o surpriza pentru nimeni cand in 1974, dupa un spectacol, actorul a lesinat din cauza oboselii. Dupa o operatie pe cord, Fonda s-a intors in 1975 pe scena in pofida avertismentelor medicilor. A renuntat la scena abia in 1978, multumindu-se sa joace in filme sau in productii de televiziune, seriale si emisiuni.
La fel ca si alti actori in varsta, Fonda avea la sfarsitul anilor '70 in palmares mai multe filme de slaba calitate, care au avut un succes mediu mai curand din cauza numelor importante de pe afis. Printre acestea s-au numarat filmul italian "Tentaculi", mediocrul "Rollercoaster" sau "The Swarm". Chiar daca nu erau pelicule prea reusite, Fonda a jucat alaturi de celebritati ca Natalie Wood, Ava Gardner, Olivia de Havilland, Fred MacMurray si multi altii. Tot mai bolnav, Fonda trebuia sa faca pauze tot mai mari intre filmari. In 1979 a primit un Premiu Tony pentru rolurile de pe Broadway, iar Premiile pentru intreaga activitate - un Golden Globe si un Oscar - au urmat in 1980 si 1981.
Ultimele roluri au fost doar pentru televiziune si s-au bucurat de succes de public.
Dar Henry Fonda si-a dorit sa se intoarca la cinematografie pentru ultima oara, asa ca in 1981 a jucat in "On Golden Pond", in regia lui Mark Rydell. A fost o ocazie unica pentru Henry Fonda sa joace impreuna cu fiica sa, Jane, dar si cu Katharine Hepburn. La premiera din decembrie 1981 filmul a fost apreciat de critici si in scurt timp de public. In buna parte datorita celor 11 nominalizari la Oscar, a avut incasari de aproape 120 de milioane de dolari. La ceremonia Oscar s-au castigat mai multe premii : Hepburn a luat premiul pentru cea mai buna actrita, Ernest Thompson pentru scenariu, iar Fonda a castigat in sfarsit, dupa o cariera de cateva decenii, primul sau premiu pentru cel mai bun actor, si din pacate si ultimul. Abia dupa moartea sa, in 1982, aceasta ultima productie va putea fi revazuta cu alti ochi, iar interpretarea de exceptie a lui Fonda apreciata drept cantecul de lebada al marelui artist.
