Halldor Laxness, scriitor islandez cu numele original Halldor Guðjonsson, s-a nascut la Reykjavik pe 23 aprilie 1902 ca fiu al lui Guojon Helgason si al lui Sigriður Halldorsdottir.
Pasionat de literatura inca de mic copil, Laxness a scris primul articol la varsta de 14 ani pe care l-a publicat in ziarul Morgunblaðið, sub semnatura H.G. Prima sa carte, romanul "Barn natturunnar" a fost publicat in anul 1919.
Laxness a calatorit si a trait in strainatate, in principal pe continentul european. Se stabileste in Islanda abia in anul 1930. La 21 ani se converteste la catolicism iar experientele sale spirituale sunt reflectate in mai multe volume cu caracter autobiografic, in principal Undir Helgahnuk (1924). Primul roman de succes al lui Halldor Laxness, Vefarinn mikli fra Kasmir, apare in 1927.
Cele mai importante opere ale scriitorului sunt cuprinse in trei mari cicluri: Salka Valka (1931 - 1932), Oameni independenti: saga eroica (Sjalfstætt folk, 1934-1935) si tetralogia Saga despre poetul Olafur Karason Lyosvikijur. A scris romane, cinci piese de teatru, poezii, povestiri scurte, articole si autobiografii.
Halldor Laxness a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatura in anul 1955 "...pentru via sa forta etica ce a reinnoit marea arta narativa a Islandei".
Opere scrise de Halldor Laxness: Marele tesator din Casmir (1927), Cartea poporului (Alþyðubokin, 1929), O zi de calatorie pe munti (Dagleið a fjollum, 1937), Lumina lumii - (Heimsljos, 1939), Trilogia Clopotul din Islanda (1943-1946), Parjol in Copenhaga (Eldur i Kaupinhafn, 1946).
Halldor Laxness a decedat pe 8 februarie 1998 la Gljufrasteinn.
Sursa imagine: Wikipedia
A.I.
editor artline.ro
