Dupa ce mai multe generatii s-au bucurat de Aventurile lui Habarnam, cartea care aducea la viata un nou personaj, un prichindel care mai avea multe de invatat pana sa devina un element model al societatii in care traia (si nu avea sa fie deloc usor), cititorii lui l-au urmat si in Orasul Soarelui, au ajuns pe Luna, si s-au bucurat de noi aventuri scrise de aceasta data de I. P. Nosov, si nu de Nikolai Nosov. Ceea ce nu inseamna ca pofta de aventuri a lui Habarnam si a prietenilor sai de tot felul, mai toti figuri amuzante si pline de haz, s-a potolit vreun pic. Nici pe departe. Dupa ce au explorat lumea care incepe dincolo de hotarele Orasului Castravetilor, Habarnam si insotitorii sai pleaca intr-o expeditie pe raul de langa orasel, pe plute din stuf, dupa ce acelasi Habarnam a dat dovada de siretenie de om politic experimentat si i-a pacalit pe prietenii sai, ajungand capitanul flotilei. Fireste, Habarnam a invatat multe si nu mai este cu totul prichindelul murdar, bataus, rautacios si cam tantalau din prima sa carte, dar e inca departe sa aiba responsabilitatea necesara pentru un rol atat de important. Impreuna, prichindeii pleaca in cautarea unor taramuri noi si misterioase, ajungand in cele din urma intr-un desert. Iar aici vor gasi Orasul de Piatra, plin de masinarii bizare (spre entuziasmul mereu agitatilor si inventivilor mecanici Surubel si Piulita), cu inalte constructii de sticla si aparent fara pic de viata. Fara florile, verdeata, pepenii si prospetimea pe care prichindeii o iubesc atat de mult.
Vor putea oara, cu Habarnam in frunte, sa transforme Orasul de Piatra intr-un loc la fel de frumos ca oraselul lor?
I. P. Nosov, Habarnam in Orasul de Piatra, editura Humanitas Junior, 2021
