Regizorul Cristian Mungiu, distins cu trofeul Palme d'Or la Cannes, a tras un semnal de alarmă în legătură cu lipsa sălilor de cinema din România. "Este foarte greu să vorbeşti de viitorul cinematografiei româneşti. Chestiunea cu sălile este vizibil foarte dramatică. E nevoie de o decizie politică, financiară şi administrativă", a spus Mungiu. Şi regizorul Stere Gulea a atenţionat autorităţile care gestionează domeniul culturii în privinţa sălilor de cinema din România, avertizând că starea în care se află acestea poate duce la degradarea relaţiei dintre public şi filmul românesc. ''Ministerul Culturii trebuie să demareze un proiect de modernizare a reţelei de cinematografe din România, dar după o regândire a funcţionalităţii acestora. S-a vorbit atâta despre privatizarea sălilor de cinema, până acestea au dispărut. Este nevoie de investiţii. Sunt oraşe care nu au nici măcar o singură sală de cinema. Este păcat ca filmul românesc să nu ajungă la toată lumea. Trebuie gândit un plan, în ce măsură marile săli pot fi transformate", a afirmat Gulea.
În multe zone ale ţării nu mai există niciun cinematograf Dacă înainte de 1990 în toate judeţele erau numeroase cinematografe, atât la oraş, cât şi în mediul rural, la căminele culturale sau la cluburile muncitoreşti, în prezent s-a ajuns în situaţia ca în multe zone din ţară să nu mai existe nicio sală de cinema. Majoritatea clădirilor în care au funcţionat o dată cinematografe s-au transformat în discoteci şi baruri sau au fost retrocedate foştilor proprietari. De exemplu, în judeţul Galaţi nu mai există niciun cinematograf, cinefilii putând viziona o peliculă preferată doar la o discotecă privată, unde există şi o sală de proiecţie pentru filme, dar care nu se bucură de prea mulţi clienţi. Cel mai mare cinematograf, "Central", a fost revendicat şi transformat într-un mall, sala "Popular" a devenit discotecă şi bar, "Dunărea" a fost demolată, cinematografele "Dacia" şi "Flacăra" sunt închise de peste zece ani, clădirile fiind într-o stare avansată de degradare, iar "Doina" s-a transformat în bingo. Singurul cinematograf din Tecuci, "Arta", a fost dezafectat de 16 ani. La cinematograful din discotecă, sala nu a mai fost plină de pe vremea când rula "Gladiatorul". Acest cinematograf improvizat se luptă să supravieţuiască prin voinţa unui patron care se ambiţionează să învingă generaţia DVD. Conducerea cinematografului "Dacia" din Piatra Neamţ a decis să difuzeze filme pentru adulţi pentru a atrage mai mulţi clienţi şi a spori încasările.
Acest gen de filme se proiectează într-o videotecă, nu în sala destinată publicului larg. Directorul cinematografului se plânge că foarte puţină lume mai vine la film şi că nu a mai avut sala plină de la "Titanic". Cinematograful "Dacia" a fost evaluat la circa un milion de euro şi ar putea fi scos la vânzare. Din cele şapte cinematografe care erau până în 1990 în judeţul Neamţ, în prezent mai funcţionează doar unul, restul fiind transformate în baruri sau discoteci sau chiar lăsate în paragină. Nici unul din cele trei cinematografe din municipiul Buzău nu mai funcţionează.
Cinematograful "Dacia", aflat în zona centrală a oraşului, cu 500 de locuri, a funcţionat după 1989 sporadic, în vreme ce cinematograful "Tineretului" şi cinematograful de vară au devenit restaurante. Doar cinematograful fanion al oraşului, "Dacia", preluat de Glendale Studio, ar putea reveni în atenţia localnicilor, mai ales după succesul cinematografiei româneşti de la Cannes. Începând cu 15 iunie, acest cinematograf va fi redeschis. În judeţul Giurgiu nu mai funcţionează niciun cinematograf. Ultimul închis a fost cinema "Bucureşti" din centrul municipiului Giurgiu, deoarece clădirea a fost retrocedată foştilor proprietari. Ca o ironie a sorţii, afişul care anunţa rularea filmului "Evenimente nefericite" este şi acum în avizierul fostului cinematograf. Singura speranţă ca giurgiuvenii să mai vizioneze filme în săli de cinema o reprezintă construirea unui mall la Giurgiu, de care se interesează nişte investitori israelieni, însă acest proiect va putea fi pus în practică abia în următorii trei ani. Singurul cinematograf din municipiul Orşova, închis în urmă cu opt ani din cauza stării de degradare în care se află, este gata să se prăbuşească. Deşi cetăţenii doresc să investească bani pentru a-l repune în funcţiune, reprezentanţii regionali ai RADEF România Film ignoră acest lucru. Autorităţile locale spun că imobilul în care se află cinematograful va fi scos la privatizare prin vânzare şi că actualii administratori sunt interesaţi doar de această tranzacţie. Cinematograful din Orşova a ajuns în această stare nu din cauza înmulţirii videotecilor sau a apariţiei televiziunii prin cablu, ci a dezinteresului manifestat de cei care lucrează în difuzarea filmului românesc. În judeţul Teleorman nu mai există nici măcar un cinematograf care să semene cu cele care au funcţionat înainte de anul 1990. La Alexandria, clădirea cinematografului "Patria", construit în urmă cu peste şapte decenii, este o ruină.
De asemenea, la grădina de vară, ajunsă depozit de deşeuri menajere, ultimul film a rulat prin anul 1992. În cea mai sudică localitate a ţării, oraşul Zimnicea, cinematograful "Unirea" are un lacăt mare pe uşă, autorităţile locale reclamând imposibilitatea de comunicare cu proprietarul din Bucureşti. Doar la Turnu Măgurele un cinematograf este în curs de reabilitare şi modernizare cu bani de la bugetul local, pentru a deveni o sală multifuncţională. În unele oraşe mai funcţionează unul sau două cinematografe În unele oraşe din ţară mai funcţionează câte una sau două săli de cinema, însă şi acestea au spectatori puţini şi merg în pierdere. Sibiul, Capitală Culturală Europeană, se mândreşte cu un singur cinematograf, unicul construit după Revoluţie în România, unde încap doar 250 de spectatori. Cinematograful "Arta" de la Sibiu şi cinematograful din Mediaş sunt singurele din judeţ. Înainte de 1990, doar în municipiul Sibiu erau trei cinematografe, spaţii care acum au fost retrocedate foştilor proprietari. Pentru a avea unde proiecta filme pentru un public de cel puţin o mie de persoane, la Sibiu se montează ocazional ecrane uriaşe, în pieţele istorice, unde oamenii stau fie în picioare, fie pe scaune, indiferent de starea vremii, sub cerul liber. Un singur cinematograf mai funcţionează în municipiul Braşov din cele nouă existente la începutul anului 1990. Însă, şi acesta funcţionează cu două săli din trei câte are şi este neprofitabil.
O situaţie asemănătoare există şi în celelalte municipii şi oraşe din judeţ, unde un număr de 16 cinematografe au fost închise, unele retrocedate, altele închiriate. Clădirile în care funcţionau cinematografe în municipiul Braşov au fost retrocedate sau închiriate. În judeţul Constanţa, la 17 ani de la Revoluţie s-a reuşit trista contraperfomanţă de a avea un singur cinematograf în funcţiune, la o populaţie de aproape 800.000 de locuitori. Înainte de 1990 în judeţ funcţionau nu mai puţin de 200 de săli de proiecţie pentru filme, cele mai multe fiind găzduite de casele de cultură din mediul rural. Cinematograful "Republica", unul dintre cele mai mari din ţară, cu 1.000 de locuri, ecran panoramic şi instalaţie stereo, a ajuns acum în paragină. Cele zece grădini de vară din staţiunile de pe litoral şi restul de opt cinematografe din municipiul Constanţa au fost retrocedate sau transformate în cluburi de noapte şi magazine de mobilă. În prezent mai există un singur cinematograf, "Studio", în oraşul Constanţa. Un singur cinematograf funcţionează în judeţul Alba, în municipiul reşedinţă de judeţ, celelalte fiind transformate în discotecă sau bar sau lăsate în paragină. Înainte de 1990, în Alba Iulia funcţionau două cinematografe. Unul a fost transformat în discotecă, iar celălalt, singurul care mai funcţionează, nu se bucură de un număr prea mare de spectatori. Cu toate că în oraş există o universitate, numărul studenţilor care merg la cinematograf este foarte mic, în pofida filmelor de calitate care rulează. Recent, la filmul "Apocalypto" regizat de Mel Gibson s-au aflat în sală doar trei spectatori. În ceea ce priveşte proiecţiile făcute la sate şi care adunau în căminele culturale un număr mare de spectatori înainte de Revoluţie, acestea au dispărut de ani de zile. În judeţul Gorj, la ora actuală un singur cinematograf se mai află în funcţiune, la Târgu-Jiu. Înainte de 1990, în judeţ existau 63 de cinematografe săteşti, cu bandă îngustă, care funcţionau în la căminele culturale sau la cluburile muncitoreşti, şi şapte orăşeneşti, cu bandă lată, din care două la Târgu-Jiu. După 1990, clădirile în care funcţionau cinematografe au primit o altă destinaţie, de obicei fiind închiriate ca spaţii comerciale.
La Târgu-Jiu, clădirea unuia dintre cele mai moderne cinematografe, "Dacia", a fost vândută la licitaţie unei societăţi comerciale, singurul cinematograf în funcţiune fiind fostul "Victoria", unde numărul spectatorilor este din ce în ce mai redus. Din 14 cinematografe care aveau săli pline de spectatori înainte de 1990, în prezent în judeţul Vâlcea mai funcţionează doar unul, care se află în proprietatea unui om de afaceri şi care merge în pierdere. La cinematograful "Mioriţa" din oraşul Horezu, spectatorii stau la mese şi pot consuma alune americane, cafea şi băuturi răcoritoare. Istoria ultimilor 17 ani de proiecţie cinematografică în judeţul Vâlcea poate fi rezumată în câteva cifre. De la 70 de salariaţi care deserveau 14 cinematografe la începutul anilor '90, în 2001-2002 s-a ajuns la 19, iar unii dintre ei mai lucrau doar ca paznici ai unor săli închise. În municipiul reşedinţă de judeţ în 1990 funcţionau trei săli de proiecţie şi un cinematograf în aer liber, care în prezent sunt închise sau au fost transformate cu altă destinaţie. Numai unul din cele 153 de cinematografe care existau în judeţul Botoşani înainte de 1989 mai este funcţional. Singurul cinema deschis publicului este "Unirea" din Botoşani, însă şi aici vânzările de bilete sunt foarte slabe, de ordinul a câteva sute pe săptămână. Fostul cinematograf "Luceafărul" a devenit depozit en-gros şi service auto, iar clădirea în care a funcţionat Cinema "Clasic" a fost retrocedată. Aproape toate cinematografele din mediul urban şi din oraşele mici au fost abandonate, din lipsă de spectatori. Din cele peste 30 săli de proiecţii cinematografice, câte existau în Timişoara postbelică, în oraş mai fiinţează doar două, singura şansă de supravieţuire a acestora rămânând privatizarea. Fiind în proprietatea statului, reţeaua de cinematografe a fost lăsată să se distrugă, condiţiile oferite spectatorilor fiind parcă menite mai degrabă să-i alunge decât să-i atragă. Unul dintre cinematografele emblematice ale Timişoarei, "Capitol", a redevenit, din această primăvară, sediu al Filarmonicii Banatul, veste care i-a bucurat pe concitadinii care erau nemulţumiţi de calitatea filmelor, dar şi de mizeria din imobil. Dacă în 1989 numărul biletelor vândute în judeţ era de 200 de milioane, în 2006 a scăzut la doar 3 milioane. În mediul rural, toate cinematografele s-au transformat în bodegi, dispensare sau discoteci. Doar două cinematografe din cele 13 existente în judeţul Hunedoara mai rulează filme pe ecrane. O situaţie dramatică este la fostul cinematograf "Modern", care dintr-o clădire cu două săli de spectacole a ajuns o ruină fără geamuri şi uşi, în care localnicii depozitează gunoiul. Singurul cinematograf funcţional din Hunedoara este "Flacăra', iar aici se proiectează câte un film doar în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. Restul cinematografelor din judeţ au fost închise, iar în cel din Petroşani a fost amenajat un depozit de materiale de construcţie.
