 | Editura LEDA ofera prin acest volum, sub forma unor povestiri, o galerie de neuitat a personajelor reale sau fantastice care l-au marcat pe Giovanni Papini. Este o suita de scurte naratiuni, in acelasi stil si cu acelasi suflu narativ obisnuit la scriitorul italian, care pun intrebari si care dau nastere, sub impresia imaginilor, unor nelinisti. Papini nu ofera decat imaginea, iar cititorul simte ca este mai mult decat o simpla galerie de portrete, ca dincolo de aspect se ascunde sensul, pe care autorul doar il prevesteste, il sopteste, si il ascunde. |
Situat intre realism si fantastic, volumul este un amestec de observatii psihologice, tuse narative dense si clare, bine stapanite si personaje memorabile. Ca in toate cartile lui Papini nu lipsesc nici elementele autobiografice, marturisirea filtrata prin caracterele intalnite, destainuirea care pare doar intre autor si cititor. Pentru ca o parte din celebritatea si talentul lui Papini se bazeaza tocmai pe intimismul cu care il atrage pe cititor. Acesta nu mai este doar un curios sau un plictisit care deschide o carte pentru ca nu are o ocupatie mai interesanta. El este un martor, un confesor, care participa la trairile lui Papini si se simte luat de vartejul pe care l-ar simti si in "Un om sfarsit", si in "Gog", si in oricare dintre scrierile lui Papini.
Forta autorului rezida tocmai in sinceritate, in energia cu care te prinde si cu care isi prezinta chipurile de oameni, spunandu-ti mereu "Acum intelegi ? Vezi de ce nu i-ai simtit - vazut - priceput pana acum ? Vezi cum sunt ei de fapt" ?
Giovanni Papini, Chipuri de oameni, Editura LEDA, Colectia Galeria de Proza, Bucuresti, 2005
