Gheorghe Lahovari, prozator, traducator si inginer roman, s-a nascut pe 1 iunie 1838 la Ramnicu Valcea. Primii ani de studiu ii face acasa sub indrumarea unui profesor particular, fiind trimis mai tarziu sa invete la pensionul bucurestean "Schewitz".
Din 1855 studiaza la Berlin, apoi la Heidelberg (1858) si la Scoala Politehnica din Karlsruhe. Obtinand diploma de inginer, Lahovari revine in tara pe postul de director general in Ministerul Lucrarilor Publice, fiind numit ulterior director general al Postelor si Telegrafelor.
Realizeaza in 1888 primul Dictionar geografic al judetului Arges, iar intre 1898 si 1902, in colaborare cu CI. Bratianu si Gr. G. Tocilescu, a "alcatuit si prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete" cinci volume din Marele dictionar geografic al Romaniei. Pentru aceste lucrari geografice este ales in 1901 membru de onoare al Academiei Romane.
Isi incepe activitatea literara in 1869 publicand traduceri in paginile revistei Convorbiri literare, pe care le semneaza cu pseudonimul Gil. Lahovari a realizat traduceri din opera unor scriitori precum Lessing, Em. Geibel, Chamisso, Heine si Lamartine.
Cu pseudonimul Gil vor fi semnate si urmatoarele scrieri ale autorului: fapte istorice prezentate sub titluri ca "Harti vechi" si "Geneza ostirii romane" (1830, 1893), precum si seria de povestiri "Popa Rosu. Amintire din copilarie" (1890), "Mos Kivu" (1894) si "Saptamana Patimilor" (1894).
Desi opera scriitorului Gheorghe Lahovari nu este una foarte vasta, acesta s-a remarcat prin lucrarile sale literare. A decedat pe 13 iunie 1909 la Bucuresti.
Sursa foto: Wikipedia
A.I.
editor artline.ro
