Nascut pe 30 iunie 1884 la Paris, viitorul prozator, poet si medic provenea dintr-o familie relativ modesta, si mai tarziu scriitorul isi va aminti cu tristete de numeroasele schimbari de locuinta, care il facusera sa isi piarda putinii prieteni din copilarie si sa se simta mereu instrainat si stingher. Chiar daca de la inceput este atras de o cariera literara, Georges Duhamel alege o profesiune sigura, cea de medic, si se va dovedi chiar unul stralucit. Dupa ce inainte de Primul Razboi Mondial va face parte din micul grup "Abatia de la Creteil", in care se gasea alaturi de alti poeti si scriitori dar si langa muzicieni sau pictori, se inroleaza in 1914 si pret de patru ani va fi chirurg pe front, experienta care il va marca si terifia, dar ii si inspira primele scrieri importante. Fostul voluntar va publica in 1917 volumul Viata martirilor, dar Civilizatie, aparut in 1918, o evocare dramatica a experientelor traite pe front, ii va aduce nu doar notorietatea, dar si prestigiosul Premiu Goncourt. Va alege de altfel sa se dedice literaturii si din 1919 scrie, publica, participa la viata culturala a Parisului si mai tarziu va sustine mai multe conferinte in Europa, inclusiv in Romania. In 1920 publica si prima parte a ciclului romanesc Viata si aventurile lui Salavin, titlu de succes care va fi tradus in mai multe tari, bucurandu-se de aprecierea publicului si a criticilor, iar la inceputul deceniului urmator incepe sa publice romanul-fluviu Cronica familiei Pasquier, un alt titlu de referinta comparat cu Familia Thibault de Roger Martin du Gard. Si aceasta va fi o serie de romane traduse si citite in mai multe tari, in buna masura inspirate de viata autorului, Lauren Pasquier (eroul principal) fiind pentru cei care il cunosteau Georges Duhamel, cu mici diferente prea putin importante. Din 1935 este director al Mercure de France, celebra revista literara ce va deveni ulterior si o reputata editura, an in care este ales membru al Academiei Franceze. Va fi in anii razboiului si "secretar permanent" al institutiei, desi este o perioada nefasta, in care opera sa (alaturi de scrierile altor colegi de generatie si nu numai) sunt interzise de germani. Dupa razboi va fi din 1947 presedinte al Aliantei Franceze si isi va continua seria de conferinte europene, promovand si prezentand cultura si civilizatia franceza. In afara numeroaselor romane autorul a mai publicat volume de poezie, critica si eseu literar, piese de teatru, si mult dupa moarte sa a fost publicata o parte din corespondenta.
Georges Duhamel a murit pe 13 aprilie 1966 la Valmondois.
Foto: britannica.com
