Referindu-se la ultima parte a vieţii scriitorului, la cei zece ani petrecuţi sub dictatura comunistă, şi la "reproşurile, prea apăsate, de colaboraţionism" aduse lui Camil Petrescu, Dimisianu a apreciat că "acestea trebuie să înceteze, la fel cum este cazul lui Călinescu, Cioculescu ori Vianu".
"Procurorii morali de azi ar trebui să se situeze în situaţia acestora, să reflecteze cum ar fi reacţionat în acele vremuri. Nu trebuie nimeni absolvit, dar cred că acest om a făcut mai mult bine în literatura română decât rău. Eu pledez pentru o abordare senină, contextualizată a lui Camil Petrescu" - a spus Dimisianu.
Criticul a evidenţiat rolul de precursor al generaţiei optzeciste prin permanenta preocupare de înnoire a tehnicilor literare, ca şi elementele de actualitate ale romanelor şi dramelor sale, exprimându-şi "uimirea şi regretul că marcarea celor 50 de ani de la moartea scriitorului Camil Petrescu se face într-o asemenea discreţie".
La rândul său, Ana Blandiana a mărturisit că scriitorul Camil Petrescu a marcat-o "determinant" în evoluţia de mai târziu în viaţă, citindu-i cărţile, în principal piesele de teatru.
"Deşi mai târziu am descoperit că alţii aveau interese, în timp ce eu aveam idei, cred în continuare împreună cu Camil Petrescu", a spus Blandiana, menţionând că acesta "a fost om de stânga, în măsura în care poţi să ajuţi oameni sărmani".
Scriitorul, criticul şi istoricul literar Al. George a spus că prin Camil Petrescu l-a cunoscut pe Marcel Proust, chiar dacă nu a fost, mai târziu, de acord cu opiniile autorului "Ultimei nopţi de dragoste".
De o altă părere faţă de antevorbitorii săi, George a apreciat că piesa lui Camil Petrescu despre Caragiale "este o inepţie", dar a fost de părere că "Danton" este "o piesă clar antirevoluţionară", exprimându-şi uimirea că drama a fost pusă în scenă în timpul comunismului.
Al. George a atras însă atenţia că "trebuie să ne explicăm monstruozitatea regimului comunist şi în ce măsură cei care l-au slujit au fost nişte proşti'. "Mie mi-a spus un lider comunist că a rămas uimit de felul în care intelectualii au trecut de partea regimului", a mai spus Al. George.
Scriitoarea Ioana Pârvulescu a subliniat că, în opinia sa, generaţiile actuale de elevi şi studenţi îl receptează bine pe Camil Petrescu, acesta neintrând nicidecum într-un con de umbră.
"Personajele lui Camil reprezentau oglinda ideală a scriitorului, stă mărturie jurnalul acestuia, care demonstrează că acesta era un om preocupat mai degrabă de idei, şi nu de plătirea unor poliţe, cum o fac o parte din confraţii săi", a spus Ioana Pârvulescu.
Scriitoarea a mărturisit că, dacă ar fi trăit în interbelic, şi-ar fi dorit să cunoască doi scriitori, respectiv pe Camil Petrescu şi Mihail Sebastian, apreciind că acesta din urmă şi-a scris Jurnalul în timpul în care era ostracizat în epocă, referirile la autorul "Patului lui Procust" trebuind să fie considerate cu această menţiune.
Compozitorul Pascal Bentoiu a povestit celor prezenţi în Rotonda MNLR că toată tinereţea lui în preajma lui Camil Petrescu, prieten al tatălui său, a fost "o adevărată şcoală de gândire şi de sensibilitate".
"Îl vedeam cum reacţiona, rapid, intempestiv, viu, în vorbirea lui", a spus Pascal Bentoiu, exprimându-şi părerea de rău că nu a scris o operă după "Act veneţian" al lui Camil Petrescu.
Cu prilejul comemorării scriitorului a fost vernisată o expoziţie de fotografii, documente şi ediţii princeps din arhiva Floricăi Ichim, moştenitoarea spirituală a scriitorului, şi din patrimoniul MNLR. A fost, de asemenea, prezentată ultima reeditare a romanului "Un om între oameni", la Editura Minerva, instituţie care a editat în urmă cu 50 de ani această carte.
