Furtul de arta este una dintre cele mai mari afaceri ale lumii interlope. La sfarsitul anului 2005 erau inregistrate la nivel mondial peste 160.000 de lucrari furate si cautate de autoritati. Potrivit Interpol furtul de lucrari de arta se situeaza pe locul patru in topul celor mai profitabile activitati criminale, dupa traficul de droguri, cel de armament si spalarea de bani.
Valoarea acestei adevarate afaceri este si in prezent o enigma, dar conform unei statistici FBI s-ar ridica la aproximativ cinci miliarde de dolari anual. Hotii de arta isi aleg cu grija "victimele", acestea fiind in principal colectiile particulare sau muzeele mici, care au sisteme de protectie mai usor de pacalit.
Hotii de arta au stabilit de-a lungul timpului mai multe recorduri, cel mai recent fiind furtul unei sculpturi de Henry Moore, "Reclining Figure", o lucrare impresionanta ce cantarea aproape doua tone, cu o inaltime de peste doi metri.
Capodopera a fost furata in timpul noptii de pe soclul din Much Hadham, Hertfordshire, situat in nordul Londrei, lasand autoritatile si trecatorii pur si simplu stupefiati. Fundatia Henry Moore a oferit o recompensa de 100.000 de lire sterline persoanei care va oferi informatii pentru prinderea hotilor, dar pana in prezent politia nu are nici o pista.
Cea mai mare teama a fundatiei este ca hotii sa nu topeasca sculptura, transformand o opera in valoare de trei milioane de lire intr-o gramada de bronz in valoare de 5000 de lire. Desi se crede ca majoritatea lucrarilor sunt furate la comanda, cazurile rezolvate au aratat ca acestea sunt cazuri foarte rare.
De fapt, de cele mai multe ori lucrarile de arta sunt furate pentru ca prin vanzarea lor sa fie finantate alte activitati criminale. Capi ai lumii interlope pasionati de arta nu apar decat in filme. Chiar si colectionarii maniaci sunt rari. Singurul exemplu recent este Stephane Breutweiser, un francez care a reusit sa fure 172 de artefacte din muzee raspandite in intreaga Europa. Cand a fost arestat in 2002, mama sa a incercat sa-l ajute, asa ca a distrus toate lucrarile furate, pentru ca politia sa nu aiba probe. Valoarea totala a pieselor distruse depasea 1,7 miliarde de dolari.
Operele de arta pot fi furate din muzee, locuinte, expozitii, practic de oriunde sistemul de securitate are fie si cea mai mica slabiciune. Dar principala problema cu care se confrunta hotii este dificultatea de a vinde o lucrare foarte cunoscuta. Astfel multe din piesele deosebit de valoroase sunt furate numai pentru a fi ulterior returnate in schimbul unei sume. Iar aceasta rascumparare este uneori de cel putin un milion de dolari, reprezentantii muzeului sau ai casei de asigurari preferand sa plateasca pentru a recupera tabloul. Iar aceste tranzactii sunt facute confidential, pentru a nu afecta imaginea muzeului.
In lumea interlopa operele de arta nu sunt destinate vanzarii efective sau expunerii intr-o galerie ilegala. Ele servesc ca garantie pentru afacerile complicate. Dupa ce plata este efectuata, tabloul este returnat, nimic mai simplu. Dar tablourile valoroase sunt destul de greu de transportat, astfel incat hotii au inventat noi si noi metode de a le trece granita. Asa ca traficantii le ascund de multe ori in bagaje, le infasoara in proiecte sau acte, pe care le pun in tuburi din metal sau carton, le ascund in captuseala bagajelor. Chiar daca vanzarea unor lucrari furate este dificila, marile case de licitatii avand liste pe care apar si piese putin cunoscute, nu inseamna ca nu exista dealeri si clienti dispusi sa inchida ochii, daca pretul este corect. Pentru a nu trezi suspiciuni aceste vanzari sunt de cele mai multe ori inregistrate in fals. Spre exemplu un cec pentru un candelabru de 35.000 de dolari este acoperirea pentru un tablou care valoreaza de cateva ori sau zeci de ori mai mult. Totul aparent legal.
O problema care a dus la distrugerea a numeroase piese este graba cu care hotul incearca sa scape de prada, preferand uneori, mai ales in cazul bijuteriilor, sa o topeasca pentru a vinde materialul. In medie, rata anuala de recuperare a operelor de arta furate este de doar 11 la suta.
Ianuarie 2006