Caspar-David Friedrich (5 septembrie 1774 - 7 mai 1840), pictor german.
Caspar David Friedrich a fost unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai romantismului german de secol XIX, impunandu-se rapid prin peisajele uluitoare, care nu erau simple redari ale naturii, ci si alegorii.
Friedrich s-a nacut la Greifswald si a urmat cursurile Academiei din Copenhaga. Se stabileste din 1798 la Dresda, unde este atras de curentul romantic. Primele sale desene, in creion sau sepia, exploreaza motive care vor reveni pe tot parcursul creatiei sale : plaje stancoase, munti, paduri, campii. Ulterior lucrarile sale vor reflecta mai mult reactia emotionala a privitorului la cadrul natural.
A inceput sa lucreze in ulei din 1807, iar una dintre primele sale lucrari in ulei, "Crucea in munti", realizata in acelasi an, atesta maturitatea stilului. Intr-o indrazneata abordare a picturii religioase, compozitia este mai curand un peisaj clasic, Hristos rastignit fiind privit din spate, profilandu-se pe fundalul unui asfintit, aproape pierdut in cadrul natural. Potrivit insemnarilor artistului, toate elementele sunt simbolice : muntii sunt alegorii ale credintei, razele soarelui care apune simbolizeaza apusul lumii pre-crestine, iar arborii reprezinta speranta. Culorile reci, lumina puternica si contururile dense intensifica senzatia melancolica.
In calitatea sa de membru al Academiei din Dresda Friedrich avea sa influenteze pictura germana. In 1825, Friedrich s-a imbolnavit grav, ramanand partial paralizat, asa ca a fost nevoit sa renunte la pictura in ulei, care necesita eforturi prea mari. Revine la acuarele si sepia.
Chiar daca dupa moarte personalitatea sa a intrat intr-un con de umbra, artistii secolului XX aveau sa ii redescopere fascinati creatiile. Din pacate o mare parte a acestora avea sa fie distrusa in 1945, cand bombardamentele au transformat in cenusa Galeria Nationala din Berlin.
