Frans Eemil Sillanpaa a fost primul scriitor finlandez care a fost distins cu Premiul Nobel pentru literatura, obtinand aceasta distinctie in 1939 "pentru adanca intelegere si subtila arta stilistica cu care a zugravit pe taran si natura patriei sale, in contextul relatiilor lor mutuale".
Frans Eemil Sillanpaa s-a nascut in Hameenkyro la data de 16 septembrie 1888. Dupa finalizarea cursurilor liceale in 1908, se inscrie la Facultatea de Medicina din cadrul Universitatii din Helsinki, dar abandoneaza studiile in 1913 pentru a se dedica scrisului.
Primele sale povestiri au fost publicate in reviste incepand cu 1915. Un an mai tarziu ii apare primul sau roman, "Elama ja aurinko" (Viata si soarele, 1916). Marcat de razboiul civil finlandez din 1918, Sillanpaa a scris romanul sau cel mai substantial, "Hurskas kurjuus" (Sfanta mizerie,1919), descriind modul in care un taran umil colaboreaza cu Garzile Rosii, fara a realiza in mod clar implicatiile ideologice.
O noua perioada de creatie a urmat la inceputul anilor 1930, cand a scris multe dintre cele mai bune lucrari ale sale. Dupa mai multe colectii de povestiri scurte, Sillanpaa publica cea mai cunoscuta, dar nu si cea mai buna scriere a sa, "Nuorena nukkunut" (Ca stinsa din viata de tanara, 1931).
Opera scriitorului cuprinde sapte romane si zece culegeri de povestiri scurte. Cateva dintre romanele sale au fost ecranizate: Miehen tie (Calea omului), Elokuu (August), Ihmiselon ihanuus ja kurjuus (Viata de maretie si mizerie a oamenilor).
Frans Eemil Sillanpaa a murit la Helsinki pe 3 iunie 1964.
Sursa foto: Wikipedia
A.I.
editor artline.ro
