Audienta a considerat un eveniment discursul lui Dostoievski, insa acesta pune tot succesul pe seama lui Puskin.
"(...) Puskin, datorita mintii sale profund perspicace si geniale, precum si datorita inimii sale pur rusesti, a fost primul care a descoperit si a relevat aspectul cel mai important si mai dureros al societatii intelectuale, rupta istoric de glie, ridicata deasupra poporului.
El a remarcat si a evidentiat in fata noastra tipul nostru negativ, al omului nelinistit si neimpacat, care nu crede in glia natala si in fortele ei natale, in Rusia si in sine (adica in societatea sa, in casta sa intelectuala, care a aparut deasupra gliei noastre natale) si care in cele din urma neaga, nu vrea sa faca ceva impreuna cu ceilalti si sufera sincer. (...)
El a fost primul (chiar primul, nimeni nu a mai facut-o inaintea lui) care ne-a dat tipuri artistice de frumusete rusa, iesita de-a dreptul din spiritul rus, nascuta in adevarul poporului, pe glia noastra, tipuri pe care el le-a descoperit.
Marturie ne sunt tipul Tatianei, femeie absolut rusa, care s-a ferit de noroiul minciunii, tipurile istorice, cum sunt, de pilda, Calugarul si alte personaje din "Boris Godunov", tipurile obisnuite, precum cele din "Fata capitanului", si din multe alte imagini care apar in poeziile, povestirile, in notele sale, chiar si in "Istoria rascoalei lui Pugaciov".
Iar ceea ce trebuie subliniat in mod deosebit e ca toate aceste tipuri de frumusete pozitiva a rusului si a sufletului lui sunt luate in totalitate din spiritul poporului (...).
Europa a avut mari genii artistice: Shakespeare, Cervantes, Schiller, dar la nici unul dintre ei nu observam aceasta facultate, pe care o vedem numai la Puskin. Nu e vorba numai de rezonanta, ci de uimitoarea deplinatate a transpunerii."
