 | Cuzco Children, 1948 Istoric Pret foto 1978: 3000$ 1988: 35.000$ 2000: 175.000$ |
Irving Penn
Unul dintre marii maestri ai fotografiei moderne, Irving Penn, spunea in 1953, la deschiderea studioului sau, ca a fotografia o banala prajitura poate fi o opera de arta. In scurt timp avea sa sustina aceasta afirmatie printr-o serie de ilustratii pentru industria publicitatii, care au stabilit noi standarde de calitate in domeniu si l-au transformat pe Irving Penn intr-un nume de top al artei fotografice.
 |
Penn si-a castigat renumele atat in publicitate cat si in domeniul fotografiei artistice prin creatiile sale, iar inovatiile, in special in domeniul portretelor si naturilor moarte i-au evidentiat stilul profund personal. |
In ultima parte a vietii s-a implicat in realizarea de reclame pentru televiziune, un domeniu nou, care l-a atras si i-a oferit noi metode de exprimare. Admirat si adesea imitat de alti artisti, Penn este considerat un maestru al fotografiei artistice cat si un reprezentant important al fotografiei comerciale, mai ales datorita faptului ca a reusit sa imbine aceste doua domenii.
In afara de fotografiile realizate pentru Vogue (editia americana, britanica si franceza), Penn este prezent prin fotografiile sale in colectiile unora dintre cele mai importante muzee din lume, precum Muzeul Metropolitan de Arta, Muzeul de Arta Moderna etc.
In 1958 a fost inclus in primii zece fotografi ai tuturor timpurilor, in urma unui sondaj international realizat de Popular Photography Magazine. Atunci Penn a primit aceasta recunoastere a talentului printr-o declaratie in care imbina sinceritatea cu o oarecare ironie : "Sunt fotograf profesionist pentru ca este cea mai buna cale de a castiga banii pentru a-mi intretine familia".
Irving Penn s-a nascut pe 16 iunie 1917 in Plainfield, New Jersey si la varsta de 18 ani s-a inscris la Philadelphia Museum School of Art, unde a urmat cursurile de design publicitar, sustinute de Alexey Brodovitch. In aceasta perioada Penn a lucrat pentru doua veri la publicatia Harper's Bazaar, ca om bun la toate si ulterior ca grafician, realizand mai multe schite, in general pentru rubricile de moda. Dar nu s-ar fi gandit sa devina fotograf.
Dupa absolvire, in 1938, se angajeaza ca director artistic al publicatiei Junior League, apoi lucreaza pe un post similar la magazinul Saks Fifth Avenue. La varsta de 25 de ani demisioneaza si cu putinele sale economii pleaca in Mexic, unde isi va petrece urmatorul an pictand. Considera insa ca nu are suficient talent, asa ca este mai bine sa faca orice altceva decat sa fie un pictor mediocru.
Revenit la New York, are sansa sa obtina o intalnire cu Alexander Liberman, atunci director artistic al celebrei publicatii Vogue. Impresionat de tanarul Penn, acesta ii ofera postul de asistent, principala sa sarcina fiind de a da idei pentru fotografiile de pe copertile revistei. Chiar daca fotografii de la Vogue nu erau de acord cu ideile noului venit, Liberman l-a sustinut si apreciat, cerandu-i in final sa realizeze chiar el fotografiile pe care le dorea. Cu un aparat imprumutat si bazandu-se pe experienta artistica, Penn a facut primul pas in domeniul artei fotografice. Prima sa lucrare "profesionista" a fost o natura moarta, in cadrul careia Penn a asezat o poseta din piele, o esarfa si manusi, portocale, lamai si un topaz urias. Aceasta prima fotografie a fost reprodusa pe coperta numarului din 1 octombrie 1943 al revistei Vogue, iar Penn si-a inceput astfel cariera care avea sa-i aduca succesul.
Ceea ce pornise ca o gluma avea sa se dovedeasca marea pasiune a lui Penn. In scurt timp acesta se va implica in domenii diverse, de la ilustratia de revista, publicitate, foto-jurnalism, portrete si natura statica la televiziune.
In prima perioada, Penn prefera sa includa mai ales in portrete anumite detalii care dadeau o alta dimensiune cadrului. La un moment dat a plasat in fundal doua decoruri, care formau un colt, in care era asezat modelul. Unii se simteau in largul lor, altii erau vizibil stanjeniti, tocmai ce dorea sa observe si sa reproduca Penn. Printre modele s-au numarat Noel Coward, Ducesa de Windsor sau Spencer Tracy. Cu alta ocazie Penn a folosit in decor un covor vechi, cumparat de la unul din micile magazine de pe Third Avenue din New York. Pret de trei luni acest covor prafuit avea sa fie cadrul pentru portretele sale, cel mai cunoscut model al acestui experiment fiind Alfred Hitchcock.
Doua serii de portrete au ramas in memoria pasionatilor de fotografie. Prima a fost realizata in perioada Craciunului in Cuzco, Peru, cealalta in studiouri din Paris, Londra si New York. Prima serie a fost facuta in 1948, in Anzi, unde Penn ajunsese intamplator. Cum avea cateva zile de pierdut pana la urmatoarea calatorie, Penn a ramas aici si l-a convins pe fotograful local sa il lase sa ii foloseasca studioul. Renuntand la aparatul antic al acestuia, Penn si-a folosit credinciosul Rollei si a facut circa 200 de portrete, color si alb-negru, intr-un studio cu podea din piatra, un fundal pictat, un covoras si un scaun asezat in centrul camerei si asemanator cu un taburet. Cea de a doua serie, faimosul proiect "Small Trades", ii are ca eroi pe mai multi muncitori, care pozeaza foarte seriosi in hainele de lucru si avand in maini uneltele cu care lucrau. Fiecare imagine are un fundal simplu, fara decoruri, iar lumina este proiectata din laterala, un detaliu ce va deveni caracteristic pentru Penn.
Penn obisnuia sa foloseasca diverse tipuri de aparate, materiale si metode, in functie de ce dorea sa realizeze si de cum interpreta subiectul. A folosit aparate - Leica, Nikon - si lentile diverse, supraveghind cu atentie procesul de developare. Imaginile alb-negru erau developate chiar in atelierul sau, dar cele color erau procesate in alt laborator.
