Daca tendintele acestui moment se indreapta cu din ce in ce mai multa fervoare spre viitor si pe tehnologiile aferente acestuia, echipa care a elaborat acest proiect, finantat de Fondul Cultural National, se intoarce spre un strat de istorie care dateaza din perioada culturii Gumelnita. Folosindu-se insa de ceea ce pun la dispozitie mijloacele tehnologice de acum, tocmai pentru a destabiliza ierarhia in care arheologia ocupa unul dintre locurile foarte putin importante.
Documentarea vietii omului preistoric de acum 6.000 de ani, din localitatea Bucsani, judetul Giurgiu, prin text, animatie 3D, fotografii si desene ale unor vestigii descoperite pe acest sit, precum si prin reconstruirea unei locuinte din acea perioada in marime naturala este o modalitate prin care iti poti satisface o curiozitate de felul Discovery, dar si prin care arheologia din Romania se pune la zi cu ceea ce se intimpla in multe tari occidentale. Toate aceste materiale, in varianta bilingva romana-engleza, incluse pe un CD multimedia, precum si o brosura despre acest strat de cultura prea putin cunoscut publicului larg vor fi prezentate in cadrul lansarii de asta-seara, alaturi de un promo pentru o docudrama realizata de regizorul Dan Simion, care urmareste aceeasi disciplina mai rar exploatata la noi, arheologia, si care va fi lansata la inceputul anului urmator intr-unul dintre cinematografele bucurestene.
Limbajul pe care l-au folosit cei implicati in proiect, la care au participat, in cadrul unor workshopuri, si niste copii din zona sitului arheologic, nu este unul care sa gidile urechile specialistilor cu termeni ultraspecializati si nici cu referinte pentru connaisseuri. Dimpotriva, varianta pe care au ales-o autorii proiectului este accesibila unui public deloc omogen, pentru ca aceasta aplicatie sa poata servi fie ca forma de educatie informala, alternativa la modelele crispate si statice de invatamint made in Romania, fie ca o modalitate prin care omul contemporan obisnuit sa traga cu ochiul in gradina vecinului sau de acum 6.000 de ani. In arheologia romaneasca nu exista un produs cultural capabil sa explice publicului larg ce presupune o sapatura arheologica, de ce este ea necesara si care sint consecintele unui asemenea demers. Dezvoltarea unor astfel de produse are scopul de a satisface o curiozitate aproape instinctiva a publicului fata de lumea arheologiei si de a rezolva problema majora legata de un anumit grad de inaccesibilitate la informatiile si cunostintele legate de acest domeniu. Daca in Romania se petrece invers este o stare de fapte care ar trebui corectata, isi prezinta realizatorii proiectul la care au lucrat aproape un an.
