In incercarea de a deslusi misterele legate de structura materiei din Univers, fizicienii de la CERN vor recrea in laborator o materie asemanatoare plasmei ce
s-a format imediat dupa Big Bang. La acest experiment, botezat Alice, participa, de sase ani, si o echipa de fizicieni romani veniti din partea Institutului de Fizica Nucleara de la Magurele.
Ca o introducere... Demult, la cateva microsecunde dupa Big Bang, materia din Univers a trecut printr-o stare cunoscuta sub numele de plasma cuarc-gluonica, un fel de supa foarte fierbinte si densa cu cuarci si gluoni. Dupa alte cateva microsecunde de la implozie, aceasta plasma s-a solidificat, formandu-se in acest fel protonii si neutronii mai exact, constituentii nucleelor atomice.
CE INSEAMNA "ALICE". Experimentul Alice, sa-i zicem un alt vagon al trenului cercetarilor stiintifice de la CERN, vrea sa reconstituie in laborator aceasta supa de elemente fundamentale ale materiei. Cum? Ca si in cazul experimentelor anterioare: ciocnind fascicule cu sensuri opuse de protoni atunci cand acestea ajung sa prinda o viteza aproape de cea a luminii, datorita acceleratorului LHC, accelerator ce are 27 km si care a fost construit la 100 de metri sub pamant. "Vor fi ciocniri de cateva zeci de mii de particule pe minut. Iar ca sa putem realiza aceasta treaba, in interiorul detectorului se va crea o temperatura de o suta de mii de ori mai mare decat cea din centrul Soarelui", incepe sa explice, de pe niste schele din fata "obiectului muncii", Sorina Popescu, fizician venit acum sase ani sa lucreze la CERN, din partea Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara de la Magurele. Apoi continua: "Iar acolo se lucreaza la serviciul de criogenie, ca sa nu se piarda din energie... Pentru ca pierderea de energie a particulelor asa de mult accelerate sa fie aproape de zero". Pentru o mai buna vizualizare a locului in care se va intampla experimentul, niste indicii ar fi acestea: micuta Alice este formata din 19 subdetectoare, seamana cu o roata si are o greutate un pic mai mare decat cea a Turnului Eiffel.
DECRIPTAREA. In acelasi timp, pentru a putea fi decriptate evenimentele produse in timpul ciocnirilor, cerecetatorii au gandit un sistem extrem de complex de achizitii de date. "Informatiile ce trebuie stocate si procesate in timpul unui minut de ciocniri echivaleaza cu tot ce se afla in bazele de date ale tuturor bancilor din lume, iar noi vrem sa analizam tot ce se intampla acolo", explica Sorina Popescu. Participarea romaneasca la acest experiment consta in contributia a se imagina trei liniute, una sub alta la construirea detectorului radiatiei de tranzitie (TRD), la electronica asociata TRD si la accesarea, analiza si interpretarea informatiei experimentale.
LA MUNCA. "Suntem sapte romani aici, veniti sa lucreze pentru Alice si dat fiind ca am invatat extraordinar de multe lucruri despre experiment, efectiv nu putem fi inlocuiti", povesteste fizicianul. Se spune ca lansarea oficiala a lui Alice va fi in 2008, iar dupa ce vor fi inchise portile detectoarelor, acestea vor fi acoperite cu o panza uriasa ce reprezinta un desen facut de o pictorita romanca. "Emilia Lucaciu o cheama pe fata si e recunoscuta prin faptul ca face multe picturi pentru organizatiile internationale", confirma Sorina Popescu. "Cat despre nemultumirea care ma doare cel mai mult, aceea este ca am multi studenti aici de care ma ocup. Le trasez sarcini, ii controlez sa vad cum merg cu partea de cercetare in care sunt implicati. Multi studenti straini, foarte putini romani, din pacate", adauga ea,s in timp ce pleaca la o reuniune cu cei pe care tocmai
i-a amintit. Atat despre Alice. "Here is the LHC Computing Grid!"
Bogdan Iurascu/JURNALUL NATIONALCU PASIUNE. O mare de cercetatori dedicati Mariei Sale, Stiinta
CE ESTE GRID? Un spatiu enorm, cu sute de calculatoare asezate intr-o ordine nemteasca. Un sunet metalic asurzitor. Niste camarute prevazute cu geamuri, ca niste cutii, capitonate cu rafturi pline de casete, prin care vezi niste roboti ce asaza sau scot diferite casete in care vor fi stocate informatiile primite de la detectoarele de sub pamant. "Here is the LHC Computing Grid!", repeta ghidul turului prin laboratoarele CERN. "Gridul este un soi de infrastructura informationala, gandita cu scopul de a putea achizitiona cantitati uriase de date, de ordinul 15 Petabytes anual, de la detectorii respectivi. Si de a se putea fi distribuite aceste date in toata lumea", spun cei doi tineri romani, absolventi ai Politehnicii, Catalin Carstoiu si Ramiro Voicu, gasiti in centrul cu pricina. Altfel spus, pentru stocarea cantitatilor de date generate de detectorii CERN, ar fi fost nevoie de un raft de cd-uri, asezate unele peste altele, lung cat de aici la Luna. Cum spatiul pentru acest raft cu cd-uri ar fi creat ceva probleme (sic!) a fost inventat Grid.
DETALII TEHNICE. Pe de alta parte, Gridul implica un model cu patru niveluri de transmitere a informatiei. "Prima copiere a datelor de la detectori, evident, va fi inregistrata la CERN, iar acest centru se numeste Tier-0. Dupa prima procesare, datele vor fi distribuite la mai multe centre Tier-1, apoi aceste Tier-1 vor transmite date catre centrele Tier-2", adauga Catalin. Ideea este ca aceste centre vor fi risipite prin toata lumea, astfel incat cercetatorii de peste tot sa se poata conecta la datele respective, pentru analiza. La Magurele se lucreaza la un Tier-2, de pilda. "Apoi urmeaza resursele de calcul Tier-3, care pot fi clustere intr-un departament sau chiar PC-uri individuale", conchide Ramiro. Una peste alta, ca sa nu uitam de unde am inceput, Romania participa la CERN cu proiecte la sistemul Grid in vederea analizelor datelor pentru experimentele ALICE, ATLAS si LHCb.de Sidonia Silian
