Fiasco la Frankfurt

Din 100.000 de euro, Ministerul Culturii nu a cheltuit nimic pentru promovarea cartilor si a autorilor pe care i-a invitat la salonul de carte.Nici nu s-a incheiat bine editia din acest an a Targului de Carte de la Frankfurt (10-14 octombrie), considerat cea mai importanta manifestare de domeniu din lume, si Romania iese din nou in evidenta. Nu prin altceva, ci prin „eternele si fascinantele” pacate, care apar oriunde, lucrurile sunt lasate pe seama statului si a oficialitatilor: proasta organizare, dezinteresul pentru rigorile elementare, de gramatica si de o stapanire corecta a unei limbi straine, incapacitatea de a promova autorii, obstinatia de a prezenta frumusetile turistice si fondul traditional, o reminiscenta a festivismului comunist, desi subiectul acum era piata editoriala romaneasca.„Ministerul are o problema”Rugati sa comenteze modul in care s-au cheltuit 100.000 de euro pentru stand, ministrul Adrian Iorgulescu si Tudorel Urian, purtatorul sau de cuvant, au practicat „scaldarea” subiectului, vechiul refugiu al autoritatilor: responsabilitatea apartine numai persoanei care s-a ocupat personal, Ana Andreescu, aceasta nu s-a intors inca in tara; ulterior, ea va trebui sa redacteze un raport, pe baza caruia Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) va face o evaluare a prezentei la Frankfurt. Pentru ministrul Iorgulescu, manifestarea (care de fapt s-a incheiat duminica) „este inca in derulare”, asa ca „nu mi se pare normal sa tragem concluzii”. Tudorel Urian recunoaste ca, daca lucrurile stau astfel, „MCC are o problema”. El isi aminteste ca, la Targul de Carte de la Paris de acum doi ani, standul Romaniei organizat de aceeasi Ana Andreescu, aceasta a inchiriat un spatiu chiar langa WC: numai cine mergea la toaleta ajungea la standul nostru...Dar este dracul chiar atat de negru, actiunea ministerului - atat de nefasta si de pe urma Targului de la Frankfurt nu s-a ales nimeni cu nimic? Dimpotriva, reprezentantii editurilor insista ca ei si-au facut treaba pentru care venisera acolo - intalniri cu editorii straini, achizitii de titluri noi, prezentarea propriilor autori din portofoliu - si ca aspectul standului este mai putin important. Editorii, multumiti de contracteEditura Polirom e mandra ca a reusit sa castige „batalia” pentru dreptul de publicare a volumelor lui Doris Lessing, castigatoare a Nobelului la 88 de ani. Pentru Magdalena Marculescu, directorul editorial de la Trei, „nu targul de la Frankfurt a fost un fiasco, ci standul Romaniei de anul acesta, organizat de MCC”. Lidia Bodea, director general Humanitas, prezenta pentru al 10-lea an la Frankfurt, a avut o agenda de peste 60 de intalniri - „nu vedeam standul decat dimineata, cand imi lasam haina, si seara” - si considera ca, pentru Humanitas, acesta a fost un targ de succes. Printre cele 150 de titluri achizitionate se numara o istorie a FBI-ului aparuta la Yale University Press sau o serie de ghiduri politic incorecte. DEZINTERESAutorii romani, invizibiliPentru Grigore Arsene, presedintele AER, „reprezentarea Romaniei la Frankfurt este facuta de editurile particulare si de echipele lor care umbla peste tot. Standul a fost doar o placa turnanta, un loc in care ne intalneam”. Norocul a facut ca standul Romaniei sa fie plasat intre cel al unei foste republici sovietice din Asia Centrala, la care o duduie corpolenta scutura din niste clopotei, si standul Ungariei, de la care am fi avut ce sa invatam in ce priveste promovarea autorilor. De exemplu, fotografiile cu autorii romani aveau dimensiuni de timbru pe afisele de la stand.