Fernand Joseph Desire Contandin, cunoscut cinefililor sub numele Fernandel, s-a nascut pe 8 mai 1903 la Marsilia. Si-a inceput cariera artistica inca din copilarie. Tatal sau, de meserie contabil, era in timpul liber cantaret de cafe-concert, sub numele Sined, iar micul Fernandel obisnuia sa il insoteasca, asistand din culise la succesul tatalui.
Dupa cum povesteau mai tarziu apropiatii sai, micul Fernand era un copil cuminte, onest si muncitor, foarte sensibil si adesea melancolic, dar in egala masura glumet si pus pe farse. Foarte energic si indragostit de lumea spectacolului din Marsilia, isi insotea tatal pretutindeni, iar labirintul culiselor diferitelor sali de spectacole era mai familiar decat propria locuinta. Muzica era cel mai frumos lucru pentru el, cu mult peste orice altceva, iar tatal a fost adevarat model. Pentru a-i face pe plac, copilul facea eforturi pentru a fi un elev bun. |
Pe masura ce anii treceau, viitorul actor si-a dat seama ca are nevoie de o slujba, pentru ca pasiunea pentru muzica nu ii aducea si bani. Juca in mici piese, de regula comedii, inca din 1921, dar o facea mai mult din pasiune decat pentru un castig sau glorie. Se angajeaza la o banca si pe 4 aprilie 1925 se casatoreste cu Henriette Manse, care va fi alaturi de el pana la sfarsit. Cuplul a avut trei copii, doi baieti si o fata. Pseudonimul artistic Fernandel a fost gasit de soacra sa.
Debuteaza pe marele ecran in 1930, cu ajutorul lui Marc Allegret, in "Le Blanc et le Noir". Dar la vizionarea preliminara, Fernandel observa in parte cu surprindere, in parte cu cochetarie, ca arata ca un cal, mai ales cand rade, caracteristica, descurajatoare pentru multi actori, Amprenta personala a chipului lui Fernandel este insa deosebit de puternica si nu risca sa fie confundat cu vreun alt actor. Asteptand acel rol important, care sa ii aduca celebritatea, Fernandel lucreaza intr-un ritm infernal, ajungand sa joace in nu mai putin de 14 filme intr-un singur an, fiind pe platoul de filmare in timpul zilei si cantand in localuri noaptea. In 1932 joaca in 12 noi filme, cu o energie uluitoare. In 1936 Fernandel joaca in pelicula "Josette" impreuna cu fiica sa, Josette, care atunci avea doar 10 ani.
In paralel cu filmele nu renunta nici la spectacolele de teatru si la cantat, parand ca nu oboseste niciodata. Marcel Pagnol il cauta in 1933 si ii propune un rol in "Un de Beaumugne", ca Saturnin. La inceput ascultand propunerea doar din politete, Fernandel este in scurt timp cucerit de idee, iar intre cei doi incepe o prietenie stransa, care va dura - in ciuda disputelor - aproape 30 de ani. Dupa imensul succes inregistrat in 1934 cu "Angele", primul rol serios al lui Fernandel, cei doi vor mai colabora pentru alte trei pelicule "Regain", "Le Schpountz", "La fille du puisatier".
In total Fernandel a jucat in aproape 150 de filme, avand o prodigioasa cariera de peste 40 de ani, fiind atat actor, cat si cantaret. A fost si regizor, dar nu s-a bucurat de acelasi succes. A murit pe 26 februarie 1971.