Teatrul Tineretului are placerea de a anunta premiera Fata de pe canapea, regia si scenografia: Horatiu Mihaiu. Reprezentatiile vor avea loc vineri si sambata (31 martie si 1 aprilie 2017), de la ora 19.00, la Sala Mare.
Fata de pe canapea
de Jon Fosse
Traducerea din limba norvegiana: Carmen Vioreanu
Regia si scenografia: Horatiu Mihaiu
FEMEIA – Ecaterina Hatu
FATA – Sonia Teodoriu
BARBATUL – Andrei Merchea Zapototki
MAMA – Catalina Iesanu
SORA – Corina Grigoras
UNCHIUL – Valentin Florea
SORA BATRANA – Loredana Grigoriu
TATAL - Florin Mircea jr
Recomandat persoanelor peste 14 ani.
Scriitorul norvegian Jon Fosse (n. 1959) a debutat cu un roman (Rosu, negru, 1987), a scris proza scurta, poezie, eseu, carti pentru copii, dar ceea ce i-a adus succesul international a fost dramaturgia, gen pentru care a fost nominalizat la Premiul „Nobel“ in 2013. Pana in prezent, a scris peste 40 de piese, traduse in peste 40 de limbi. In 2010, cand i s-a decernat Premiul „Henrik Ibsen“, cel mai important premiu de dramaturgie la nivel mondial, a declarat: „Scrisul m-a schimbat. In tinerete nu eram credincios. Daca reusesti sa scrii o poezie, daca simti magia sau enigma, cum vrei s-o numesti, revelatia a ceea ce este trairea, inseamna ca nu poti fi ateu. Scrisul e o experienta religioasa, fara indoiala. Eu nu stiu de unde-mi vin cuvintele. Pot dovedi ca am scris 40 de piese si am publicat 40 de carti. Dar n-as putea spune cum s-au nascut ele. Nu ma cunosc pe mine insumi”. Aceasta cautare a identitatii, a locului in lume, se regaseste ca tema dominanta a dramaturgiei sale, iar Fata de pe canapea (publicata in 2003) este emblematica din acest punct de vedere.
O femeie se cauta pe sine pictand... Prezentul sau este ca un copac ce se usuca incet, sufocat de plantele agatatoare ale trecutului. Chipuri fantomatice, carti postale, sunete ale marii, toate se rotesc intr-un dans ce o tine captiva in trecut. Imaginea emblematica: ea, copila, abandonata pe o canapea.
Sprijinindu-se de textul – poem al lui Jon Fosse, acest spectacol este o partitura cu doua tempouri: unul lent, al femeii care mediteaza asupra esecului vietii sale, si altul dinamic, al adolescentei care descopera lumea si isi cauta felul de a fi in lume; este, pe de o parte, inertia tristetii, a abandonarii idelurilor, iar pe de alta parte, explozia vitala a erotismului.
Fata de pe canapea este un spectacol despre pericolul scufundarii in trecut, despre iubire ca principala hrana pe care copilul trebuie sa o primeasca de la parinti pentru a fi intreg la maturitate, dar, inainte de toate, despre otravirea vietii prin neputinta de a ne ierta pe noi insine si pe cei care ne-au gresit.
Martie 2017
