Socul fotografiei
Muzeul Jeu de Paume din Paris dedica noua sa expozitie artei fotografice,
prezentand publicului imagini devenite emblematice, impartite in mai multe
sectiuni tematice : atacuri teroriste (in special imagini din
11septembrie), razboaie (Razboiul Crimeei, primul conflict din istorie
care a fost imortalizat de fotografi), miscari sociale, decaderea
simbolurilor (caderea Zidului Berlinului), provocari (odiseea spatiala).
Scoase din context, fotografiile isi pastreaza forta, dar par a-si pierde
viata, vocea. In absenta legendei, a textului, a explicatiilor, imaginea
isi pierde din expresivitate si sens. Selectia a fost facuta cu migala,
pornind de la cliseele unor pionieri ai artei fotografice pana la
fotoreporterii de astazi, pentru a arata cum imaginea transmisa poate
deveni un mit, ajungand apoi un simbol al culturii de masa.
Abundenta adesea sufocanta a imaginii in societatea de astazi pare sa fi
redus la tacere forta expresiva a cliseului din trecut, dar in egala
masura mass-media ofera unei imagini "bune" sansa de a fi descoperita
aproape instantaneu in intreaga lume. Fotografia joaca astfel un rol
important, iesind in multe situatii invingatoare din confruntarea cu
pictura istorica, desenul, gravura, cinematograful si filmul, medii
distincte.
Fotografiile selectionate, datand din 1853 pana in 2001 au fost impartite
tematic si nu cronologic, fiind marturii atat ale unor evenimente care au
produs traume colective greu de uitat (precum razboaiele sau atacurile
teroriste), ori perioade si momente fericite, precum cucerirea spatiului
cosmic sau prabusirea Zidului Berlinului.
Imaginile marturisesc istoria, asa cum s-a intamplat in timpul razboiului
din Crimeea, prima conflagratie surprinsa pe pelicula de fotografi, iar
imaginile de atunci surprind prin puterea evocarii.
 | Razboiul din Crimeea Roger Fenton, 1855 |
Acest razboi avea sa devina astfel subiectul unui numar impresionant de materiale
de propaganda, de la picturi si desene la gravuri si fotografii, fiind
indelung mediatizat. Fotografia rivaliza pe atunci cu litografia, care
incerca sa foloseasca traditia picturii istorice si caricaturii, pierzand
insa rapid teren in fata noii tehnologii.
Fotografiile realizate pe front incearca sa surprinda clipe ale
conflictului, instantanee, dar ulterior in presa ilustrata aveau sa fie
multiplicate in mii de exemplare, devenind o alternativa ieftina si rapida
a picturii istorice.
Dar nu doar evenimentele tragice au inceput sa fie importalizate, ci si
cuceririle momentului, asa cum demonstreaza imaginile de la inceputul
secolului XX, precum un cliseu din 1911 infatisand zborul dirijabilului
militar "Le Temps".
Fotografia devenea expresia noii epoci si a cuceririlor tehnice, iar
publicatii franceze precum L'Illustration sau La Vie au proliferat noua
forma artistica in reportaje ce au acum un farmec nostalgic, facand
trecerea de la ziarul ilustrat la revista.Apare si cartea postala cu
imagini fotografice, foarte apreciata.
Dar putini isi imaginau ca aproape un secol mai tarziu, atacurile
teroriste din 11 septembrie 2001 aveau sa fie transmise aproape
instantaneu pe toata planeta, evenimentul si imaginea "mondializandu-se".
Mediatizat ca nici un alt eveniment tragic de pana atunci, atacul de pe 11
septembrie avea sa devina nu doar un moment de cotitura al istoriei, ci
mai ales un simbol al fortei imaginii si mai ales al instantaneelor
suprinse in mijlocul evenimentelor. Imaginile realizate atunci sunt
reproduse in intreaga lume, sunt prezentate in expozitii, comentate, de
la cele de amatori la cele ale fotoreporterilor profesionisti. Si poate au
si forta de a transmite ca astfel de fapte nu trebuie repetate.
Daca in anii '30, intr-o perioada interbelica in care amenintarea unei noi
conflagratii mondiale era practica ignorata, fotografia si mai ales
copertile in culori ale revistelor fascinau, nevoia de a crede in altceva
s-a dezvoltat rapid. Imaginea nu mai era o simpla reproducere, ci
infrumuseta, modifica, schimba, prezenta o viata perfecta. Cand in acea
perioada muncitorii au obtinut dreptul la zile libere platite, iar
concediul a inceput sa devina un lux accesibil, publicatiile si fotografii
lansau mii de imagini cu plaje, excursii, reclame, unele dintre ele
prezente astazi in cadrul expozitie. La mai bine de jumatate de secol de
atunci, sunt impresionante prin naivitate.
Avea sa urmeze o jumatate de secol de Razboi Rece, dupa un razboi
devastator, pentru ca in noiembrie 1989 fotografii si amatorii sa poata
imortaliza un eveniment istoric in direct : prabusirea Zidului Berlinului.
Pusa in scena ca un moment unic al istoriei, asa transpare si in imagini,
precum cele emblematice la poarta Brandenburg sau cele cu germanii de
ambele parti lovind cu o furie bucuroasa in Zid, pentru a-l distruge
definitiv. In expozitie sunt prezente si imagini ale asa-numitilor
"Mauerspechte", numele dat celor care au avut ideea de a lua fragmente din
zid pentru a le pastra, dar si imagini ale ziarelor de epoca si ale
documentelor oficiale.
Expozitia, desfasurata in perioada 16 ianuarie - 1 aprile 2007, prezinta
transformarea imaginii in mit, in simbol, adaugarea unei incarcaturi
emotionale extraordinare, ce trece rapid dincolo de simplul impact vizual.
Ianuarie 2007
