Antoine Bourdelle (1861-1929) vector al modernității.
București-Paris, o prietenie franco-română
EXPOZIȚIE DE SCULPTURĂ ANTOINE BOURDELLE, ÎN PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA
Conferință de presă: marți, 26 septembrie 2006, orele 11.30
Vernisaj: miercuri, 27 septembrie 2006, orele 12.00- accesul este permis până la orele 11.45
Durata: 27 septembrie 2006 - 28 ianuarie 2007
Locul: Muzeul Național de Artă al României, Sufrageria Regală, Calea Victoriei 49-53
Telefon 314.81.19, 313.30.30
Program de vizitare: miercuri - duminică 11.00 - 19.00 (mai-septembrie)
10.00 - 18.00 (octombrie-aprilie)
Gratuit: prima miercuri din lună
Muzeul Național de Artă al României și Ambasada Franței la București
Vernisajul expoziției - va avea loc miercuri, 27 septembrie, orele 12.00, în prezența Domnului Bertrand Delanoë, Primarul Parisului, a Domnului Adriean Videanu, Primarul Bucureștiului, a Doamnei Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Național de Artă al României, a Doamnei Juliette Laffon, Director al Muzeului Bourdelle din Paris și a Domnului Herve Bolot, Ambasadorul Franței în România.
Vernisajul expoziției va avea loc cu ocazia deschiderii Sommet-ului Francofoniei la București. Realizată în colaborare cu Muzeul Bourdelle din Paris, expoziția prezintă lucrări ale marelui sculptor francez grupate tematic, propunându-și totodată să ilustreze și legăturile lui Antoine Bourdelle cu România, în special prietenia cu Anastase Simu, colecționar al operelor acestuia. Influența lui Bourdelle asupra artei românești este evidențiată prin includerea în expunere a unui grup de lucrări semnate de cinci dintre elevii săi români: Irina Codreanu, Margareta Cosăceanu-Lavrillier, Céline Emilian, Mihai Onofrei și Vasile Vasiliu-Falti.
Evenimentul propune în premieră publicului român 67 de opere aparținând lui Antoine Bourdelle (sculpturi în bronz, în ipsos, în marmură și lucrări de grafică), alături de 9 fotografii executate de artist în timpul lucrului și de cele 17 sculpturi ale discipolilor săi români. Cele mai multe dintre lucrări provin de la Muzeul Bourdelle din Paris, celelalte făcând parte din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, păstrătorul operelor lui Bourdelle din colecția fostului muzeu Simu, primul muzeu particular din România.
Expoziția ilustrează evoluția artei lui Bourdelle de la opere din tinerețe, în care se regăsește influența lui Rodin, până la cele de maturitate, caracterizate prin monumentalitate și economia mijloacelor de expresie, multe dintre operele expuse având ca sursă de inspirație mitologia greacă. Din această categorie face parte și celebra lucrare Heracles arcaș, a cărei primă versiune a fost realizată în 1909. Sculptura a avut un ecou considerabil în momentul expunerii sale la Salonul Societății Naționale a Artelor Frumoase din Paris, în 1910, aducându-i autorului faimă, creația rivalizând prin îndrăzneala concepției cu operele lui Rodin.
Ruptura estetică de Rodin este evidentă în sculptura Capul lui Apollo (1909), pe care Bourdelle a considerat-o întotdeauna una dintre cele mai bune opere ale sale. Tema mitologică și patina aurie trimit la un timp arhaic, în vreme ce structurarea sintetică anticipează viitoarele compoziții cubiste.
În expoziție sunt prezente și câteva studii în bronz realizate de Bourdelle pentru diferite monumente: Monumentul luptătorilor și apărătorilor regiunii Tarn-et-Garonne din 1870-1871 (1895-1902), din Montauban, Monumentul Alvear (1913-1923), din Buenos Aires, comandat în 1913 de Republica Argentina ca un omagiu adus generalului Alvear, Monumentul lui Adam Mickiewicz și Teatrul Champs-Elysees (1910-1913) din Paris.
Expoziția prezintă trei dintre efigiile dedicate lui Beethoven - figură ce l-a inspirat deseori în creația sa pe artistul francez: Beethoven pe gânduri, Patetica, Capul lui Beethoven, zis Hebrard. De altfel, prima achiziție Bourdelle facută de Anastase Simu este masca lui Beethoven (prezentată în expoziție) și a fost cumpărată în 1908.
O importanță deosebită în expunere o au și busturile soților Simu, realizate în marmură. Bustul Elenei Simu, comandat de Anastase Simu lui Bourdelle în 1913, a suscitat admirația unanimă a criticii și a publicului la Salonul Național de la Paris, în aprilie 1914. Acesta este momentul în care debutează corespondența și prietenia dintre Bourdelle și Simu, care va fi întreruptă de moartea sculptorului. Colecția Simu a fost donată statului român în 1927. După 1948 o parte importantă a colecției a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, muzeul Simu fiind demolat în 1964.
Expoziția de față este organizată în Sufrageria fostului Palat Regal, spațiu care păstrează decorația originară din perioada interbelică, atunci când regele Carol al II-lea i-a încredințat arhitectului Niculae Nenciulescu lucrările de refacere a clădirii Palatului.
