Expoziție de pictură românească modernă
sub semnul Anului Francofoniei
CULORILE GRĂDINII ÎN PEISAJUL ROMÂNESC
1850-1955
Muzeul Național de Artă al României va asteapta joi, 24 august 2006, orele 18.00 la vernisajul expoziției "Culorile grădinii în peisajul românesc", organizată de Secția de Artă Românească Modernă. Expoziția face parte din manifestările pregătite de Muzeul Național de Artă al României cu ocazia Anului Francofoniei.
Expoziția "Culorile grădinii în peisajul românesc" propune publicului o abordare inedită a unui secol de pictură românească (1850-1955), prin intermediul a 134 de lucrari,
din patrimoniul Muzeului Național de Arta al României ce ilustrează o temă plină de sensibilitate și lirism.
Expoziția reunește picturi datorate unor personalitați marcante precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, alaturi de lucrari semnate de artiști mai puțin cunoscuți precum Fidelis Walch, Nicolae Grant, Jean Neylies, Gheorghe Mărculescu sau Nicolae Stoica. Toate aceste opere sunt expresia pasiunii pe care artiștii o manifestă față de grădină, față de natură.
Alături de lucrări înfățișând grădini, în expoziție sunt prezente și peisaje, interioare, naturi statice, precum și portrete cu pitorești accesorii vegetale - toate dezvăluind un interes special acordat naturii, o viziune sensibilă caracteristică picturii românești. Selecția lucrărilor permite totodată o sumară trecere în revistă a evoluției picturii românești moderne, a interferențelor acesteia cu tendințele și curentele europene care au marcat racordarea sa la marea cultură occidentală. Parcursul evidențiază atât continuitatea viziunii tradiționale (C.D. Rosenthal - "Scena la fântâna", Mișu Popp - "Tânara în peisaj"), conservatorismul unor formule (Costin Petrescu - "Misitul", Dimitrie Mihailescu - "Peisaj"), cât și momentele de ruptură care au condus la revoluționarea limbajului plastic (Vasile Popescu - "Parc", Iosif Iser - "Peisaj din Franța").
Văzută pe rând ca univers exotic sau rustic, ca alegorie și simbol al feminității, ca spațiu de relaxare și petrecere a timpului liber sau, dimpotrivă, ca loc în care se desfășoară munci de sezon, grădina - în toate aceste ipostaze - este o metaforă ce introduce privitorul în intimitatea relației artiștilor cu natura surprinsă în toată complexitatea și diversitatea ei.
Un foarte util instrument pentru parcurgerea expoziției îl constituie catalogul bilingv româno-francez care optează pentru prezentarea cronologică a lucrărilor, furnizând astfel un scurt istoric al picturii românești moderne. Pe lângă informații despre tema propusă și lucrările selecționate, catalogul include și scurte biografii ale tuturor artiștilor prezenți în expoziție.