„Ioan Augustin Pop apartine acelei categorii de artisti vizuali – nu foarte numeroasa – pentru care cerebralitatea face parte intrinseca din arsenalul lor plastic si motivational. Cand spun acest lucru am in vedere doua aspecte ale activitatii lui Augustin Pop. Pe de o parte, de-a lungul intregii sale cariere, artistul a fost unul care a refuzat regresia la contemporaneitatea asezata. Parca mereu a vrut sa demonstreze faptul ca, potrivit unei fraze celebre, atunci cand vrei in arta sa apartii contemporaneitatii esti deja depasit. Cu doua doctorate in teoria artei si cu dorinta de a sti mereu ce se intampla in universul vizual la nivel global, Ioan Augustin Pop este interesat de teorie doar pentru a o putea depasi, este interesat de dezbaterile contemporaneitatii doar pentru a putea trece, consecvent, dincolo de ea. As putea spune ca este unul dintre rarii artisti care reusesc sa fie – asimiland tot ceea ce e de asimilat – contemporani doar cu ei insisi. Unul dintre artistii pe care, in geografia spirituala in care l-a asezat destinul, viitorul ii prinde din cand in cand din urma, si nu invers. Si nu fac, exprimandu-ma astfel, doar un simplu joc de cuvinte…
Pe de alta parte, si lucrul acesta ne intereseaza inainte de toate, artistul este, spun asta simplificand oarecum, mereu urmarit de obsesia buna de a-si intelege teoretic propria pictura, chiar inainte ca lucrarile sa existe efectiv pe panza, de a avea constiinta ideatica a tot ceea ce face: de la tehnica la mesaj, de la forma la culoare, de la plasarea in cadrul unei anumite dimensiuni plastice la parasirea permenenta a acesteia. Acest semn al cerebralitatii a fost asimilat in timp si oarecum intr-un mod neostentativ, in etape succesive – fapt care, de altfel, poate imparti opera pictorului in perioade relativ distincte, dar cu ratiuni stilistice unitare – fara a-i transforma insa arta intr-una demonstrativ-ideatica. Ioan Augustin Pop a reusit, luptandu-se permanent cu „diavolul mintii marginite”, cu autosuficienta unui „stil asezat”, cu comoditatile de gandire si de exprimare, sa devina un artist vizual cerebral ramanand in acelasi timp un pictor de forta si de expresie. In aceasta zona il putem regasi cu adevarat pe Ioan Augustin Pop: in convietuirea, in coabitarea perfecta intre un teoretician extrem de bine informat si un artist care poate cobori pana in viscerele si mineralitatea realului, pentru ca forma, culoarea, semnul, simbolul sunt, la Ioan Augustin Pop, chiar disecate la extrem, componente ale unui real plastic atat entropic cat si exploziv. Rigoarea ideatica nu a anulat niciodata spontaneitatea unei tuse de culoare, axele teoretice nu lasa nici o clipa urme obsedante pe panza. Aici, as spune, stau farmecul si valoarea operei lui Ioan Augustin Pop, in aceasta ascundere la vedere a unor planuri succesive in fiecare dintre lucrarile, ori seriile sale de lucrari.” (Aurel Chiriac)
Ioan Augustin Pop (n. 1955) este Conf. univ. dr. la Universitatea de Vest din Timisoara. Absolvent al Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promotia 1983, este autorul a numeroase expozitii personale (Romania. Ungheria, Grecia, Slovacchia) side grup(Romanie, Ungaria, Italia, Germania, Portugalia, Moldova, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Cehia).
Expozitia, organizata de Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, in colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea, va fi deschisa pana in data de 11 aprilie 2017, de marti pana vineri intre orele 16.00‒19.00 si de sambata pana duminica intre orele 10.00-12.00 si 16-19.00, in spatiile Noii Galerii a Institutului Roman de la Venetia, Cannaregio 2215 – 30121 Venetia. Evenimentul beneficiaza de sprijinul financiar al Institutului Cultural Roman si al Muzeului Tarii Crisurilor din Oradea. Intrarea este libera.
Martie 2017
