La Strasbourg, in data de 24 septembrie, se deschide publicului prima mare expozitie dedicata initiatorului miscarii dadaiste, Tristan Tzara.
Intitulata „Tristan Tzara, l'Homme aproximatif Poète, écrivain d'art, collectionneur”, expozitia va putea fi vizitata pana pe 17 ianuarie 2016 la Muzeul de Arta Moderna si Contemporana.
Expozitia propune o cronologie a unui ansamblu de 450 de opere ale artistilor apropiati lui Tzara, importante marturii documentare, precum si evocarea copilariei si adolescentei artistului, petrecute in Romania. De asemenea, expozitia cuprinde o selectie de piese de arta extra-occidentale, venite din Africa, Oceania si America de Sud.
Sursa foto: wikipedia.org
Poet, eseist, dramaturg, critic literar, regizor si ziarist, Tristan Tzara s-a nascut la Moinesti pe 16 aprilie 1896. Numele adevarat al scriitorului este Samuel Rosenstock, Tristan Tzara fiind pseudonimul literar pe care si-l insuseste inca din timpul liceului. Primele insemnari literare ii apar in anul 1912, in Revista „Simbolul”, ajutat fiind de Alexandru Macedonski si Iosif Iser.
In toamna anului 1915 Tristan Tzara ajunge la Zurich, unde se alatura unui grup de tineri intelectuali, si pune bazele miscarii dadaiste. Din dorinta de a promova miscarea Dada la nivel international, artistul se stabileste la Paris in 1919. Aici o cunoaste pe artista suedeza Greta Knutson care ii devine sotie in 1925, si cu care are un fiu, Christophe. Mariajul nu dureaza insa mult, Tristan Tzara divorteaza zece ani mai tarziu.
In tot acest timp, Tristan Tzara publica scrierile: L'Homme approximatif (1931, Omul aproximativ), Parler seul (1950, Vorbind singur), La Face intérieure (1953, Fata interioara). In calitate de critic de arta scrie articole despre numerosi autori precum Brancusi, Brauner, Calder, Chirico, prezentati acum in expozitia deschisa la Muzeul de Arta Moderna si Contemporana din Strasbourg.
Vizitatorii care vor calca pragul expozitiei vor descoperi un artist complet, un artist angajat si un ”geniu fara scrupule”, asa cum l-a definit poetul Richard Huelsenbeck.
24 Septembrie 2015
A.I.
editor artline.ro
