Expozitia STERIADI. Litografii. Muzeul National de Arta din 13 aprilie

JEAN AL. STERIADI (1880 - 1956). LITOGRAFII

Perioada: 13 aprilie - octombrie 2005

Locul: MUZEUL NATIONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI Calea Victoriei 49 - 53 Corp Stirbei

Programul muzeului: miercuri - duminică 10.00 - 18.00 (octombrie - aprilie) 11.00 - 19.00 (mai - septembrie)

imagine: "Macedonski", Jean Steriadi

Cabinetul de Desene si Gravuri al Muzeului Național de Artă al României va inaugura miercuri, 13 aprilie, expozitia temporară Jean Al. Steriadi (1880 - 1956). Litografii -care va fi deschisă publicului până în octombrie 2005.

Opera de litograf a lui Jean Al. Steriadi a fost mai putin studiată sau prezentată special ca un capitol aparte al creatiei sale. Prezenta expozitie oferă publicului o selectie de 38 dintre cele circa 45 de litografii realizate de artist în perioada 1918-1955.

Lucrările apartin exclusiv patrimoniului Cabinetului de Desene si Gravuri si provin în mare parte din fondurile fostului Muzeu Toma Stelian, din donatii si achizitii. Presedinte al Societătii "Tinerimea Artistică", director al Muzeului Kalinderu, profesor de pictură, desen si gravură, membru de onoare al Academiei R. P. Române, Jean Al. Steriadi a fost o personalitate marcantă a primei jumătăti a secolului al XX-lea.

Consacrat pictor, dar mai ales desenator, Steriadi a experimentat si tehnicile de imprimare, pe care le-a studiat la München în perioada anilor 1901-1903, cu precădere litografia. Inventată la 1798 de germanul Alois Senefelder, litografia este o metodă de multiplicare bazată pe nonaderenta dintre apă si grăsimi.

Datorită posibilitătii lucrului direct pe piatră (tus, creion sau cretă litografică), această tehnică avea avantajul expresiei directe si rapide, fiind de altfel potrivită temperamentului sincer si vulcanic al artistului. Mare admirator al lui Nicolae Grigorescu, Jean Al. Steriadi a continuat traditia figurării tipurilor pitoresti de evrei pe care îi prezintă în diferite atitudini meditative ( "Cap de evreu bătrân", "Evreu motăind pe o scară", "Evreu cu umbrelă").

Vocatia de portretist a lui Steriadi se afirmă si în litografie unde realizează memorabile portrete de poeti sau pictori români ("Portretul poetului Alexandru Macedonski", "Portretul poetului Alexandru Vlahută", "Portretul lui Stefan Luchian, bolnav în 1912", "Portertul pictorului Pallady desenând"), oameni de cultură ("Istoricul Gheorghe Brătianu", "Profesorul G.Oprescu", "Dr. Mihai Ciucă în laborator", "Colectionarul K. Zambaccian citind"), sau ale unor persoane apropiate ("La patru mâini", "Portretul mamei mele") etc. Steriadi a fost unul dintre primii artisti care au sesizat farmecul Balcicului.

Litografiile inspirate de micul orășel oriental de la țărmul Mării Negre se remarcă prin efectele de lumină obținute prin folosirea rafinată a valorilor estompate. ("Osman", "Turci bătrâni într-o cafenea la Balcic", "Ulicioară la Balcic", "Cafenea la Balcic", "Verandă la Balcic"). Aprilie 2005 Muzeul National de Arta al Romaniei

www.art.museum.ro