Expoziţia este organizată de ICR împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, cu sprijinul Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti, Institutului Cultural Italian şi Ministerului Culturii şi Cultelor.
Concept al istoricului Andrea Varga, expoziţia îşi propune să fixeze în memoria colectivă importanţa evenimentelor din România anului 1956. Prin amploarea lor, a reprimării brutale care a urmat şi a pedepselor hotărâte de instanţele politice, aceste evenimente se înscriu în linia marilor mişcări anticomuniste care au zdruncinat lagărul socialist, alături de Budapesta 1956, Praga 1968 sau Gdansk 1980.
Documente inedite, selectate din diverse fonduri arhivistice, fotografii, filme, înregistrări audio, toate integrate într-un concept original, ilustrează amploarea represiunilor exercitate de securitate împotriva contestatarilor regimului. 24 de execuţii, 1.000 de studenţi exmatriculaţi, condamnări însumând 14.000 de ani de detenţie, schimbarea pentru totdeauna a vieţii câtorva mii de oameni - acesta este bilanţul represaliilor suferite de cei ce au îndrăznit să se solidarizeze cu revoluţia din Ungaria.
Dincolo de rolul ei educativ, expoziţia reprezintă, potrivit organizatorilor, un manifest pentru casarea sentinţelor politice şi pentru reabilitarea tuturor celor care, de-a lungul timpului, au luat poziţie împotriva regimului comunist. Aceşti oameni, foşti deţinuţi politici sau internaţi în azile psihiatrice, rămân şi astăzi, din punct de vedere juridic, ''infractori'', pentru că au avut curajul să se exprime şi să se manifeste liber.
Itinerariul acestei expoziţii a început pe 9 octombrie la Timişoara şi a continuat la Arad şi Oradea. Între 30 octombrie şi 5 noiembrie, ea va rămâne deschisă la Cluj-Napoca, după care va fi prezentată publicului la Târgu Mureş (7-12 noiembrie), Sibiu (14 noiembrie-2 decembrie), Braşov (4-10 decembrie), Iaşi (12-17 decembrie) şi Bucureşti (19 decembrie 2007-19 ianuarie 2008).