Autorul rus a recitat, în limba rusă, trei poezii, printre care şi "Aşa plecă Piaf", versiunea în limba română a poemelor fiind prezentată de poeta şi actriţa Ioana Crăciunescu, dar şi de Ştefan Dimitriu, cel care a tradus poeziile lui Evghenie Evtuşenko incluse în antologia "Mierea târzie".
Preşedintele USR, Nicolae Manolescu, a afirmat că Evghenie Evtuşenko face parte din "rasa aparte a scriitorilor ruşi care au marcat istoria literaturii, dar şi istoria ţării lor", adăugând, totodată, că, în anii '60, mulţi poeţi români şi-au făcut un idol din cunoscutul autor rus. Manolescu a mărturisit că a iubit la Evtuşenko "ceea ce a detestat la Maiakovski" şi anume punerea poeziei în slujba politicii.
Poetul şi traducătorul britanic de origine maghiară George Szirtes, distins cu Premiul Festivalului pentru contribuţia la lărgirea frontierelor literare, a citit două sonete despre Marea Neagră, inspirate în urma unei călătorii pe care a făcut-o acum cinci ani la Mangalia.
Szirtes, care a publicat 15 volume în limba engleză dublate de 15 volume în maghiară, a declarat că lucrările oricărui scriitor beneficiază de cea mai mare atenţie din partea traducătorului său.
Cele două premii pentru traduceri din literatura română au revenit lui Marco Cugno şi lui Joaquin Garrigos. Marco Cugno a anunţat că, peste o lună, va publica traducerea în limba italiană a volumului "Arta Refugii", reamintind că, în anii '70, cenzura comunistă din România a reuşit să împiedice chiar şi în Italia publicarea traducerii unui volum semnat de Paul Goma.
La rândul său, Joaquin Garrigos, directorul Institutului Cervantes, a declarat că pentru el cea mai mare satisfacţie o reprezintă citirea unor cronici pozitive, în Spania, referitoare la volumele unor scriitori români, traduse în limba lui Cervantes. În opinia sa, "traducerea este sinonimă cu civilizaţia".
Premiul pentru editarea şi promovarea literaturii române a fost acordat Editurii Surkamp Verlag.
În cadrul festivităţii de luni seara distincţia a fost oferită lui Raimund Fellinger, secretarul editurii, care a subliniat că Surkamp se axează asupra publicării autorilor şi nu a cărţilor.
Înaintea festivităţii de decernare a premiilor, care a avut loc în foaierul Casei de Cultură din Mangalia, a fost prezentat volumul "Să nu mori înainte de moarte" a lui Evghenie Evtuşenko.
"În romanul meu nu este vorba în mod direct despre politică. Dar politica ocupă un loc important în vieţile noastre, iar cei care nu recunosc acest lucru ar putea fi consideraţi laşi", a precizat autorul rus.
La festivitatea de premiere a fost prezent şi primarul sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onţanu, care le-a acordat tuturor celor care au fost premiaţi de către USR şi medalii cu efigiile unor mănăstiri din România.
Poet, romancier, regizor şi profesor, Evgheni Evtuşenko s-a născut în 1933 în Siberia. El a fost exmatriculat din şcoală (în 1948) şi din Institutul Literaturii (1957) pentru "nesupunere şi individualism".
Evtuşenko a publicat primul său poem în 1948, iar prima carte în 1952. În 1960 el a fost practic primul rus care a "rupt" cortina de fier recitând primele sale poeme în străinătate. De atunci a vizitat peste 90 de ţări, primind importante distincţii şi premii.
Evgheni Evtuşenko a regizat două filme (Kindergatenrt şi Funeraliile lui Stalin). Creaţia sa poetică impresionantă a fost tradusă în 72 de limbi, printre cei care i-au tradus lucrările numărându-se şi John Updike şi Ted Hughes.
Romanul "Să nu mori înainte de moarte" a fost lansat săptămâna trecută pe piaţa românească de Editura CD Press.
Romanul a fost publicat pentru prima dată în 1995, iar după o primire entuziastă în Rusia, a fost tradus în SUA, Australia, în ţări din America Latină şi Europa. În Italia a fost recompensat cu premiul "Giovanni Boccaccio".
Acţiunea romanului gravitează în jurul zilei de 19 august 1991, când comuniştii conduşi de Vladimir Kriucikov, şeful KGB, au încercat să restaureze în Uniunea Sovietică (cum se numea ţara atunci) vechiul regim totalitar.
Astfel, în "spaţiul Moscovei sale" se întâlnesc "umbrele celor demult pieriţi, poeţii exilului rus, academicianul Saharov, poetul Pasternak, foştii mari fotbalişti sovietici, câte o mamă siberiană sau tadjică, umbrele întunecate ale stăpânitorilor de ieri şi de azi ai Kremlinului".
"În acest roman, el ( Evgheni Evtuşenko - n.n) ne apare din nou în ipostaza de om şi artist care caută răspunsuri la principalele întrebări ale vieţii", declara, în 1995, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov.
Evgheni Evtuşenko este autorul a peste 50 de volume de poezie şi proză care au fost traduse în 72 de limbi şi publicate în milioane de exemplare. Este membru al Academiei Europene de Arte şi Ştiinţe, membru de onoare al Academiei Americane de Arte şi Literatură şi laureat al Premiului de Stat al Rusiei.
