Cu o cariera de cateva decenii si o prezenta inedita, originala si nu in ultimul rand carismatica, Elton John a reusit sa lanseze mai multe albume si piese care au scris istorie, sa isi impuna imaginea si maniera indiferent de mode si de presiuni, sa colaboreze si sa fie chiar prieten apropiat al unor nume de referinta pentru muzica, dar nu in ultimul rand sa traiasca in felul sau, fara sa se fereasca de controverse si fara ca vreodata sa isi piarda atat sensibilitatea cat si umorul. Un artist complex si complet, longeviv si reusind mereu sa faca muzica asa cum si-a dorit, Elton John s-a bucurat mereu de sustinerea fanilor, dar si de o revenire in atentia publicului larg odata cu lansarea filmului Rocketman, biografia muzicala ce prezinta doar inceputurile vietii sale pe scena, o productie mai mult decat reusita din toate punctele de vedere. Iar “Eu: Elton John. Autobiografia” este povestea spusa chiar de muzician. Uneori cu tristete, alteori cu nostalgie, mereu cu onestitate. Sunt momente din trecutul sau pe care le resimte astazi ca dureroase, poate chiar traumatice, dar si episoade in care a avut parte nu doar de sustinerea unor persoane aparute parca de niciunde, dar mai ales de cei care ii descopereau muzica si mai ales o intelegeau, aveau nevoie de ea. Viitorul “Elton John” a inceput ca Reginald Dwight, un copil timid indragostit de muzica, crescut de o mama dominatoare si stricta intr-o suburbie a Londrei, un pusti care visa in secret sa devina candva star pop, dar initial parea cea mai nepotrivita persoana pentru o asemenea cariera. A luat lectii de pian, a ascultat discurile vremii, a fost respins si ironizat, pentru ca la doar 23 de ani sa ajunga sa cante pentru prima data in fata publicului american, socand prin muzica sa, interpretare, energie si mai ales prin imaginea flamboaianta si excentrica.
Este povestea albumelor si pieselor care l-au impus cu repeziciune in topuri si mai ales in memoria publicului. A prieteniei care l-a legat de alti artisti ca Freddie Mercury (si restul trupei Queen), John Lennon, George Michael si nu numai. A dependentei de droguri, crizelor depresive, oboselii si a luptei cu sine pentru a intra din nou in studio sau pentru a urca din nou pe scena, unde intotdeauna a reusit sa lase publicului impresia ca totul este perfect. A relatiilor sale intr-o perioada in care homosexualitatea era primita cu ostilitate deschisa, a petrecerilor de tot felul, a felului in care Elton John a iubit si a fost iubit.
O autobiografie obligatorie pentru fanii sai si interesanta chiar si pentru cei care poate pana acum nu l-au ascultat vreodata cu atentie (poate o vor face dupa ce vor citi sau doar rasfoi cartea), “Eu: Elton John” este o confesiune directa, bine scrisa, cu umor, tristete si sensibilitate, o istorie personala, o carte despre muzica si scena, despre stralucire si singuratate, in final despre cum a devenit Reginald Elton.
Elton John, Eu: Elton John. Autobiografia, editura Publica, 2020
