Localizare si cadru natural
Estonia face parte din statele baltice si se gaseste mai jos de Finlanda, avand vecini la vest pe Rusia si la sud pe Letonia. Estonia este o tara renascuta dupa 1991, cu o asezare geografica strategica prin relatia directa cu vecinii din nord, finlandezii.
Geografic tara este o campie vasta , cu cateva formatiuni de dealuri ce nu depasesc 300 m, si in rest multa, multa apa: 25% din teritoriu este format din lacuri si terenuri malstinoase, iar granitele sunt stabilite in proportie de 80% tot de ape. Tara este destul de saraca in resurse naturale, desi are depozite de calcar si turba.
Estonia are peste 1400 de lacuri, dintre care cele mai multe sunt foarte mici, iar cel mai mare este Lacul Peipus (3,555 km patrati). Cele mai mari rauri din aceasta zona sunt Vohandu (162 km), Parnu (144 km), si Poltsamaa (135 km). Estonia are in general veri racoroase si ierni blande. Influentele marine sunt mai bine simtite in partea vestica a tarii. Combinatia dintre ploaie si topirea zapezii la inceputul primaverii cauzeaza mari inundatii.
Aici exista 3794 km de coasta marcata de numeroase golfuri, stramtori si canale de admisie. Exista aproximativ 1500 de insule si insulite. Doua dintre ele sunt suficient de mari pentru a constitui judete distincte: Saaremaa si Hiiumaa. Altitudinea medie ajunge la numai 50 de metri, iar punctul cel mai inalt al tarii este Munamagi Suur din sud-est, la 318 de metri.
Populatie
Estonienii se simt legati de Finlanda atat geografic cat si etnic, imprumutand mult din cultura si practicile lor. Limba oficiala, estona, apartine ramurei finice a limbilor limbilor uralice fino-ugrice. Estonia este inrudita indeaproape cu finlandeza, limba vorbita de partea cealalta a Golfului Finlandei, si este una dintre putinele limbi europene de origine ne-indo-europeana. Inca din preistorie, pe teritoriul Estoniei au locuit proto-europenii, care au fost asimilati de fino-ugrici.
Rusa este inca vorbita ca a doua limba de estonii cu varste intre 40 si 70 de ani. Minoritati, predominant rusofone, locuiesc in principal in capitala Tallinn. In comuna Noarootsi din Laanemaa exista 22 de sate cu denumiri bilingve. Cele mai frecvent vorbite limbi straine, in afara de rusa si finlandez asunt engleza, germana si suedeza.
Estonia a fost crestinata de catre cavalerii teutoni in secolul al XIII-lea. In timpul Reformei, protestantismul s-a raspandit puternic, iar biserica luterana a fost infiintata oficial in Estonia in 1686. Numerosi estoni nu sunt religiosi, intrucat practica religioasa a fost asociata de-a lungul secolului al XIX-lea cu elitele feudale germane. Proportiile distrugerii mediului natural cauzate de prezenta militara ruseasca au fost majore. Nu este de mirare ca Estonia s-a descotorosit foarte repede de armatele straine, dupa obtinerea independentei in anul 1991.
Topul oraselor de vizitat
Estonia este o tara mandra, cu amintiri medievale, germanice si apoi sovietice, amintiri reflectate de orase, cladiri, monumente si castele. Tallinn este capitala si cel mai mare oras al Estoniei. Asezarea strategica a capitalei Tallin in Golful Finic a facut ca orasul sa devina baza fortelor maritime rusesti. In tara exista 33 de orase si cateva comune urbane. Printre cele mai importante orase se mai numara: Tartu (101,500 de locuitori), Narva (67,100 de locuitori), Kohtla-Jarve (46,000 de locuitori), Parnu (44,400 de locuitori) si Viljandi (20,509 de locuitori). In total, sunt 47 de linna, „linn” fiind un cuvant ce denota orice asezare. Peste 70% din populatie traieste in mediul urban. Pestele este foarte important in alimentatia tarii si se consuma de regula afumat. Bautura cea mai cunoscuta este lichiorul Vana Tallin. De asemenea, berea reprezinta o bautura traditionala, cele mai cunoscute fiind Saku si Saare.
Personalitati
Friedrich Reinhold Kreutzwald este cel mai preominent scriitor national estonian. El este autorul poemului Kalevipoeg (Fiul lui Kalev), scris in secolul al XIX-lea. Kreutzwald este autorul unei proze cu caracter didactic si a unor studii despre legende si traditii populare.
Inconveniente
In nord-estul tarii, aerul este poluat cu dioxid de sulf de la uzinele termoelectrice care functioneaza cu sisturi bituminoase. Acest lucru se poate rasfrange si asupra turistilor care cauta indepartarea de factorii de poluare intalniti in mediul urban.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
