Probabil nu vom sti niciodata cu adevarat ce s-a petrecut in decembrie ‘89. De la aceasta premisa porneste volumul "Revolutia din decembrie ‘89" a istoricului britanic Peter Siani-Davies, profesor la University College din Londra, tradusa recent la Humanitas.
Peter Siani-Davies nu produce un alt scenariu posibil la evenimentele din 1989, ci reia toate variantele aparute dupa ‘90 si extrage din fiecare elementele credibile pentru a reconstitui intregul.
Analiza e cu atat mai responsabila si mai "inocenta", cu cat vine din partea unui om fara polite de platit unui trecut comunist si fara parti-prix-uri politice.
Volumul este rezultatul unor cercetari in arhive si a unor discutii pe tema Revolutiei cu istorici, politologi, analisti sau fosti disidenti ai regimului, printre care Horia-Roman Patapievici, Silviu Brucan, Vladimir Pasti, Dinu Giurescu, Stelian Tanase sau Serban Papacostea.
Cea mai violenta Revolutie din Est
Dupa cum o arata inca din titlu, Peter Siani-Davies sustine teoria unei revolutii in decembrie O89 - cea mai violenta din Est - si nu a unei lovituri de stat.
"Numai in Romania au existat varsarile de sange si pasiunile asociate in mod traditional cu rasturnarea unui vechi regim, conform clasicului simbolism al revolutiei", noteaza istoricul britanic, comparand evenimentele din Romania cu celelalte "revolutii" din Estul Europei, atat de lipsite de tumult si violenta, incat au fost inventate "epitete oximoronice" speciale care sa le denumeasca: "revolutia de catifea" sau "revolutia negociata".
"Este o lectura obligatorie pentru toti cei interesati de o abordare sofisticata si iluminanta a miturilor si realitatilor din revolutia romana", nota Vladimir Tismaneanu in cartea "Stalinism pentru eternitate", aparuta anul trecut.
Portret de terorist
Confuzele si paranoicele relatari de dupa ‘90, adesea exagerate, au servit interesele partidelor politice, care si-au creat propriile versiuni menite sa le asigure legitimitatea. "Adevarurile" despre Revolutie, sustine Siani-Davies, au fost si sunt inca politizate, fapt care a impiedicat condamnarea crimelor comunismului timp de aproape doua decenii.
Desi nu o poate dovedi, istoricul nu exclude posibilitatea infiltrarii unor elemente paramilitare printre securistii si militarii confuzi. In acele zile, in care foarte multe persoane suspecte fusesera arestate, se conturase si un portret-robot al teroristului, intarit de Ion Iliescu: tragatori de elita, "instruiti in tehnici de gherila de tip urban si dotati cu cele mai moderne arme automate", ofiteri "cu doua buletine si doua pasapoarte". Confuzia e sporita si de arestarile asa-zisilor suspecti.
"Niciunul dintre cei condamnati pentru crime comise in timpul Revolutiei nu se potriveste cu imaginea teroristului bine instruit, vehiculata la vremea respectiva", arata istoricul, intarind premisa cartii ca "intregul adevar nu poate fi cunoscut niciodata, si aceasta afirmatie este valabila mai ales in cazul unui eveniment haotic cum este o revolutie".
Revolutia in carti
"De la utopie la istorie"
Cartea lui Davies include sapte capitole, printre care unele despre rasturnarea lui Ceausescu si rolul Frontului Salvarii Nationale. Alte doua volume lansate anul acesta reiau tema Revolutiei si a efectelor sale.
"De la utopie la istorie", coordonata de Sorin Antohi si Vladimir Tismaneanu, si "Revolutia ca esec. Elite si societate", de Stelian Tanase.
Editia originala a volumului "De la utopie la istorie", editat de Curtea Veche, a fost publicata la Budapesta, in anul 2000, si cuprinde eseurile unor cercetatori si analisti europeni, printre care Gail Gligman si Katherine Verdery, despre iluziile si bilanturile revolutiilor din Est.
"Revolutia ca esec", de Stelian Tanase, este o culegere de articole pe tema efectelor Revolutiei, aparuta initial la Polirom, in 1996, si reeditata anul acesta la Humanitas. Autorul ajunge la concluzia ca instaurarea democratiei in plan politic, social sau cultural e lenta si "aparenta", din cauza unei mentalitati profund balcanice, indreptata spre autoritarism.
Florentina Ciuverca
