Enescu, una dintre minunile lumii

"Pentru mine, Enescu va ramane una dintre veritabilele minuni ale lumii. Caracterul sau si figura sa sunt gravate an sufletul meu ca un arbore sau un munte din Sinaia. Radacinile puternice si nobletea sufletului sau sunt provenite din propria lui tara, o tara de inegalata frumusete" (Yehudi Menuhin). In urma cu 61 de ani, la 6 septembrie, George Enescu si sotia sa, Maria Cantacuzino, au parasit definitiv Romania, fiind ajutati de sir Yehudi Menuhin. O data instaurata dictatura comunista, compozitorul s-a exilat definitiv la Paris, unde s-a stins din viata in noaptea de 3 spre 4 mai 1955.

Nascut in 19 august 1881 la Liveni Botosani, George Enescu a manifestat inca din copilarie o inclinatie extraordinara pentru muzica. A inceput sa cante la vioara la varsta de 4 ani, iar la 5 ani apare in primul sau concert. Tot la aceasta fragdea varsta incepe studii de compozitie sub indrumarea lui Eduard Caudella. Intre anii 1888-1894, a studiat la Conservatorul din Viena, avand ca profesori printre altii pe Joseph Hellmesberger (vioara) si Robert Fuchs (compozitie). George Enescu s-a incadrat rapid in viata muzicala a Vienei.

La numai 12 ani a reusit sa entuziasmeze publicul si presa, interpretand in concerte compozitii de Johannes Brahms, Pablo Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelsohn-Bartholdy. Dupa absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, George Enescu si-a continuat studiile la Conservatorul din Paris (1895-1899) sub indrumarea lui Armand Marsick (vioara), Andr Gdalge (contrapunct), Jules Massenet si Gabriel Faur (compozitie). In 6 februarie 1898, el si-a facut debutul in calitate de compozitor in cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonica Opus 1 Poema Romana. La 17 ani a inceput sa dirijeze concerte in Bucuresti si sa dea recitaluri de vioara. Admirat de Regina Elisabeta a Romaniei (celebra iubitoare a artei, cunoscuta sub numele de poeta - Carmen Sylva), Enescu era deseori invitat la Castelul Peles din Sinaia pentru a canta la vioara.

El a pus pe muzica poemele lui Carmen Sylva. Printesa Martha Bibescu si-l disputa pe marele compozitor cu poeta, dar se pare ca aceasta din urma a reusit sa invinga, George Enescu fiind un invitat permanent la palat, unde lua parte la seratele muzicale organizate de Regina Elisabeta. Din primii ani ai secolului XX dateaza compozitiile sale mai cunoscute, cum sunt cele doua Rapsodii Romane (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestra (1903), prima sa Simfonie de maturitate (1905), Sapte Cantece pe versuri de Clment Marot (1908). Activitatea sa muzicala a alternat intre Bucuresti si Paris. George Enescu a facut mai multe turnee in tari europene, avand parteneri prestigiosi ca Alfredo Casella, Pablo Casals, Louis Fournier, Richard Strauss. In timpul Primului Razboi Mondial a ramas in Bucuresti, perioada in care a dirijat, pentru prima data in auditie integrala in Romania, Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, compozitii de Hector Berlioz, Claude Debussy, Richard Wagner, precum si creatiile proprii: Simfonia Nr. 2 (1913), Suita pentru orchestra Nr. 2 (1915). In 1915 are loc prima editie a Concursului de compozitie George Enescu. Dupa razboi si-a continuat activitatea impartita intre Romania si Franta, a facut mai multe calatorii in SUA, unde a dirijat orchestrele din Philadelphia (1923) si New York (1938). In aceasta perioada, activitatea sa pedagogica a capatat o importanta considerabila. Printre elevii sai se numara violonistii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux si Yehudi Menuhin, care a a avut una dintre cele mai distinse si lungi cariere ca violonist si dirijor, in 1985 fiind innobiliat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Yehudi Menuhin a pastrat un adevarat cult si o profunda afectiune pentru Enescu, considerandu-l parintele sau spiritual. In anii 1921-1931, George Enescu a lucrat la Opera Oedip, monumentala creatie dramatica si muzicala, care abia in ultimii ani a inceput sa se impuna pe scenele teatrelor de opera din lume. El a dedicat opera sotiei sale Maria Tescanu Rosetti (fosta Cantacuzino).

Aceasta a fost una dintre doamnele de companie ale reginei, si dupa o casatorie cu Cantacuzino si o dragoste cu nabadai pentru filozoful Nae Ionescu, aceasta si-a turnat acid pe fata. La auzul vestii, Enescu s-a intors de la Paris la Bucuresti si a vegheat la capataiul doamnei de care era indragostit. In urma acestui episod, Maria va ramane desfigurata toata viata si va aparea in fotografii cu un voal negru pe fata. In 4 decembrie 1937, Enescu s-a casatorit cu Maria Tescanu Rosetti Opera Oedip a fost compusa la conacul Marucai Cantacuzino Rosetti din Tescani intr-un pavilion de vara ridicat pe o colina artificiala din pamant, chiar in mijlocul padurii. Premiera operei a avut loc la Paris pe 13 martie 1936 si s-a bucurat de un succes imediat. Primul tenor care l-a interpretat pe Oedip pe scena Operei din Paris a fost Andre Parnet.

Opera se inspira din cele doua piese salvate din ciclul de tragedii tebane ale lui Sofocle, Oedip la Colona si Oedip-Rege. Libretistul a fost Edmond Fleg. Cariera internationala a operei a fost insa intrerupta de declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand in 1940 Paris-ul a fost ocupat de armata germana.Opera Oedip si-a pastrat insa popularitatea in Romania, fiind de mai multe ori montata in timpul prestigiosului Festival international de muzica clasica George Enescu" organizat in Bucuresti. Ultima montare a avut regia semnata de marele regizor Andrei Serban. Cristian Mihai Chis