.jpg)
Originar din Creta, unde s-a nascut in 1541 in Candia (Heraklion astazi), viitorul artist va fi cunoscut sub numele de Domenico Griego in perioada petrecuta in Spania si mai tarziu ca El Greco (numele ar fi inceput sa fie folosit postum) dar toata viata a preferat sa isi semneze lucrarile cu numele sau elen, Domenikos Theotokopoulos. Il scria cu litere grecesti, in amintirea casei natale, si uneori adauga “Kres” (cretan). La fel ca multi alti tineri artisti si-a facut ucenicia ca pictor de icoane ortodoxe, dar ulterior va pleca la Venetia (pret de aproximativ doi ani, pana in 1570), apoi la Roma, unde a petrecut mult timp invatand si incercand sa se impuna ca artist (cu succes moderat) pentru a alege in cele din urma Spania, la Toledo, unde s-a bucurat de glorie inca din timpul vietii.
La fel ca multi alti artisti El Greco a fost atras de Spania si mai ales de Toledo in speranta ca va primi aici comenzi oficiale (ceea ce nu reusise la Roma), eventual pentru superbul ansamblu Escurial, uriasul proiect construit in perioada 1563-1584, care a pornit de la a fi locul unde trebuiau sa fie inmormantati regii Spaniei si a devenit una dintre cele mai importante creatii arhitecturale ale vremii. Si cum aici s-au ridicat ulterior un palat si o manastire, iar spatiile disponibile erau vaste, era nevoie de cat mai multe picturi, elemente decorative, fresce, sculpturi, toate transformand spatiul intr-un urias muzeu.
Cunoscut ca pictor si sculptor, El Greco a fost toata viata si un pasionat cititor (probabil ca a avut parte de o buna educatie inca din copilarie), iar dupa moartea sa intr-o lista aparea o colectie de 131 de carti – istorie, literatura, arta, arhitectura, filozofie – un numar impresionant pentru acea vreme. De altfel ar fi scris si o carte despre arhitectura si o alta despre pictura, insa tratatele nu s-au pastrat. Este posibil totusi sa fi fost doar proiecte la care El Greco a renuntat ulterior, fiind aglomerat de numarul mare de comenzi.
Obisnuia sa isi pregateasca panzele cu ajutorul unei mici colectii de figurine de diverse dimensiuni, din lut, ceara si ghips, pe care le aseza in diverse pozitii pentru a studia perspectiva si proportiile. Din pacate niciuna dintre aceste figurine nu s-a pastrat.
Din pacate pentru El Greco singura lucrare pe care a realizat-o pentru Escurial, compozitia “Martiriul Sf. Mauriciu si Legiunea tebana”, avea sa fie respinsa de monarh (ceea ce a dus si la ruptura dintre cei doi), desi panza se pastreaza astazi chiar la Escurial. Atunci insa destule voci i-au reprosat artistului ca s-a rupt de norme si traditie, ca nu a respectat tema principala a tabloului si ca pictura sa nu se potriveste cu ansamblul.
.jpg)
Ulterior insa El Greco avea sa primeasca numeroase comenzi, ajungand sa isi convinga usor publicul prins stilul sau aparte, siluetele alungite in culori adesea surprinzatoare, cu fizionomii pline de viata si nu arareori de extaz mistic, jocul inteligent si inspirat cu lumina in cadrul compozitiilor, intensitatea pe care o conferea scenelor religioase.
Unii biografi cred ca ar fi studiat o vreme si sub indrumarea lui Titian, in atelierul acestuia, dar este mai curand o supozitie decat un fapt sustinut de documente.
El Greco a incercat pe cat posibil sa raspunda tuturor comenzilor, asa ca in scurta vreme atelierul sau era mereu aglomerat, si a pictat adesea mai multe versiuni ale aceluiasi tablou. De altfel pastra o veritabila colectie a picturilor sale intr-un format mai redus, realizate in ulei, atat pentru placerea sa cat si pentru a le prezenta potentialilor cumparatori modelele deja disponibile.
In afara portretelor si scenelor religioase (cele mai cerute si apreciate) El Greco nu a ezitat sa realizeze si peisaje, iar una dintre cele mai cunoscute dintre panzele sale a fost “Vedere asupra orasului Toledo” din 1597, astazi considerat si unul dintre acele peisaje iconice din istoria artei europene. Chiar daca atunci contemporanii i-au reprosat ca schimbase topografia intr-un mod fantezist si nu respectase proportiile, cromatica, forta expresiei si intregul ansamblu au uluit pe toata lumea.
Orasul Toledo nu a fost doar locul unde El Greco a devenit unul dintre cei mai importanti si de succes artisti, dar aici a cunoscut-o si pe Jeronima de las Cuevas, alaturi de care isi va petrece restul vietii. Cei doi au avut si un fiu, Jorge Manuel, nascut in 1578, care apare adesea in compozitiile tatalui sau si a fost la randul sau artist, chiar daca mai putin talentat, ajutandu-l mai tarziu pe El Greco in atelierul acestuia, unde numarul comenzilor era tot mai mare. S-a pastrat un portret care se pare ca o reprezinta pe Jeronima, dar un exista vreun act care sa ateste casatoria lor sau motivul pentru care aceasta sa nu se fi incheiat. Posibil ca pictorul sa fi fost deja casatorit in Italia sau Creta inainte de venirea la Toledo.
Asa cum s-a intamplat cu multi alti mari pictori, in ciuda succesului de care s-a bucurat in timpul vietii, El Greco avea sa fie practic uitat dupa moarte, fiind redescoperit cu entuziasm abia dupa jumatatea veacului al XIX-lea, ulterior unii critici considerandu-l unul dintre precursorii ilustri ai expresionismului.
Foto: metmuseum.org, wikipedia.org,
