Charles-Dominique-Joseph Eisen (17 august 1720 - 4 ianuarie 1778), pictor francez, grafician, ilustrator.
Charles Eisen s-a mutat la Paris in 1740 pentru a lucra in atelierul gravorului Jacques-Philippe Lebas.
In 1745 lui Eisen i s-au comandat ilustratiile pentru un volum omagial dedicat Delfinului Ludovic. A fost prima sa comanda importanta, desi se pare ca Lebas a fost cel care renuntase in favoarea tanarului sau asistent. Doi ani mai tarziu Eisen se impunea ilustrand cu 43 de desene o editie a scrierilor lui Nicolas Boileau, iar numele sau era deja cunoscut in lumea artistica. In pofida celebritatii in 1748 Academie de Saint Luc ii confisca artistului o parte din unelte, acuzandu-l ca refuza sa plateasca taxa de inscriere. In apararea sa, Eisen declara ca un artist celebru ar trebui sa plateaasca o suma mai mica, iar doi ani mai tarziu, dupa un proces greoi, este admis fara nici o taxa. Lucrarea de receptie ii infatiseaza pe Dedal si Icar.
Adevaratul succes l-a cunoscut insa ca autor de viniete pentru carti. Farmecul personal, dublat de talent si stilul la moda i-au adus protectia Doamnei de Pompadour, iar Eisen a reusit sa devina pictor al Curtii si mai tarziu profesor la Academie de Saint Luc. Foarte popular la Curte si sprijinit de Doamna de Pompadour, a primit numeroase comenzi din partea aristocratilor francezi. Plin de umor si intuind gusturile extravagante ale acestora, nu a ezitat sa abordeze teme si tehnici indraznete, cum se poate vedea in lucrarea "Cainele dansand".