Egon Schiele s-a nascut in Tulln. Tatal sau, Adolf, lucra pentru Caile Ferate Austriece ca sef de gara. In perioada copilariei Egon a urmat cursurile scolii conduse de Stift Klosterneuburg, unde talentul sau artistic a fost remarcat si incurajat de profesorul K.L. Strauch. Cand Schiele avea 15 ani, tatal sau a murit, iar adolescentul a atras atentia unchiului din partea mamei, care desi era nemultumit de dezinteresul aratat de Schiele pentru studii, era totusi mandru de talentul si pasiunea acestuia pentru arta.
In 1906 Schiele s-a decis sa inceapa serios studiile artistice, asa ca se inscrie la Kunstgewerbeschule din Viena, unde fusese student si Gustav Klimt, o institutie destul de nonconformista pentru acea epoca. In scurt timp insa, la insistentele mai multor profesori, Schiele a fost nevoit sa se transfere la traditionalista Akademie der Bildenden Kunste din Viena, unde a studiat pictura si desenul, simtindu-se adesea sufocat de conservatorismul scolii.
In 1907 Schiele l-a cautat pe Gustav Klimt, pe care il admira si il considera intr-un fel un model. Klimt era cunoscut pentru sprijinul moral si nu numai acordat tinerilor artisti. Suprins placut de talentul inca necizelat al lui Schiele, Klimt s-a ocupat indeaproape de educatia tanarului artist : a cumparat unele din desenele acestuia, adesea la preturi deloc modeste, i-a daruit unele dintre creatiile sale, intr-un schimb artistic inedit, i-a platit modele si l-a introdus in cercurile artistice vieneze, prezentandu-l unor potentiali sustinatori.
 | Klimt l-a prezentat pe Schiele si membrilor Wiener Werkstatte, atelierul arts and crafts al celor de la Secession. In 1908 Schiele si-a deschis prima expozitie, in Klosterneuburg. Avea sa paraseasca Academia in 1909, dupa ce terminase cel de al treilea an, fondand Neukunstgruppe (Grupul Noii Arte) impreuna cu mai multi studenti nemultumiti de clasicismul scolii. Cum prietenia dintre Klimt si Schiele a continuat, tanarul artist si-a expus cateva lucrari la Viena Kunstschau in 1909, descoperind cu aceasta ocazie creatia altor pictori, precum Edvard Munch, Jan Toorop, Vincent van Gogh. |
Eliberat de constrangerile si rigiditatea conventiilor academice, Schiele era liber sa inceapa sa exploreze noi mijloace si forme de expresie artistica, fiind fascinat nu doar de silueta umana, ci si de erotism. De multe ori compozitiile sale cu tematica erotica, adesea foarte explicite, mai ales pentru mentalitatea epocii, aveau sa fie respinse, criticate sau sa starneasca direct scandaluri.
In 1911 Schiele a cunoscut-o pe Valerie Neuzil, pe atunci in varsta de doar 17 ani, care a locuit impreuna cu artistul la Viena, servindu-i drept model pentru unele dintre cele mai bune lucrari ale sale. Nu se stiu prea multe despre ea, decat ca fusese in trecut model pentru Gustav Klimt si, potrivit unor biografi ai acestuia, a avut si o legatura cu acesta.
Schiele si Valerie isi doreau sa scape din mediul vienez, pe care il gaseau sufocant si claustrofobic, asa ca au plecat in micul oras Krumlov, in sudul Boemiei, locul unde se nascuse mama artistului si unde astazi exista un muzeu dedicat lui Schiele. Dar in scurt timp cuplul a fost alungat din oras de catre locuitorii scandalizati de stilul de viata libertin si mai ales de indrazneala lui Schiele de a angaja adolescente din oras pentru a-i servi ca modele, adesea pentru nuduri.
Asa ca cei doi au fost nevoiti sa se mute la Neulengbach, la 35 de km vest de Viena, in cautarea unor locuri care sa inspire, dar mai ales a unui atelier ieftin. La fel cum se intamplase si la Viena, atelierului lui Schiele, gasit destul de repede, a devenit in scurt timp locul de intalnire al tinerilor rebeli din Neulengbach, inclusiv al celor certati cu legea. Stilul de viata promovat de Schiele a trezit si aici animozitati printre locuitori, iar in aprilie 1912 Schiele a fost arestat, fiind acuzat ca sedusese o minora. Cu ocazia arestarii politia a confiscat si peste o suta de desene, pe care le-a declarat "pornografice", iar artistul a fost intemnitat. Cand s-a ajuns in fata instantei toate acuzatiile au fost retrase, cu exceptia uneia : pe baza desenelor confiscate, Schiele a fost acuzat ca a expus desene obscene intr-un spatiu accesibil minorilor. Cum petrecuse deja trei saptamani in arest preventiv, a primit o condamnare mai mult simbolic, de doar trei zile inchisoare.
In 1915 Schiele le-a cunoscut pe surorile Edith si Adele Harms, care locuiau chiar langa atelierul lui, facand parte dintr-o familie din clasa de mijloc. In luna aprilie Shciele si Edith s-au logodit, credincioasa Valerie fiind indepartata fara prea multe explicatii. Chiar daca familia s-a impotrivit din rasputeri, Edith s-a casatorit cu tanarul artist in iunie 1915.
La inceputul primului razboi mondial Schiele era decis sa se dedice doar artei sale. A fost un scurt interval deosebit de prolific, timp in care s-a dovedit un artist ajuns la maturitate, cu un stil personal si perfect stapan pe sine. A participat la cea de a 49-a editie a expozitiei organizate de Sezession, care a avut loc la Viena in 1918. Nu mai putin de 50 de lucrari semnate de el au fost acceptate, fiind expuse in sala principala. Schiele a realizat si un afis al expozitiei, inspirat de Cina cea de Taina, cu diferenta frapanta ca el se afla in locul lui Iisus. Expozitia s-a dovedit un mare succes si ca prim rezultat preturile desenelor lui Schiele au explodat, in scurt timp venind si o lunga lista de comenzi, in principal portrete. In acelasi an Schiele a avut alte expozitii personale, primite cu acelasi entuziasm, la Zurich, Praga si Dresda.
Schiele avea sa participe si la numeroase expozitii de grup, inclusiv cele ale Neukunstgruppe de la Praga si Budapesta, din 1910-1912, la mai multe ale grupului Sezession din Munchen, incepand cu 1911. In 1913, Galeria Hans Goltz din Munchen a deschis prima expozitie personala a artistului, fiind urmata de o alta, la Paris, in 1914, ambele de succes.
Dar cariera stralucitoare a lui Egon Schiele, care cu toate scandalurile si acuzatiile de imoralitate dovedisera nu doar o personalitate excentrica, ci si un artist autentic, s-a incheiat brutal de rapid. In toamna lui 1918, in buna parte din cauza mizeriei provocate de razboi, Europa a fost ravasita de o epidemie cumplita de gripa spaniola. Edith, pe atunci insarcinata in sase luni, a murit pe 28 octombrie, un soc urias pentru Egon. Acesta, bolnav la randul sau de gripa, a murit trei zile mai tarziu, pe 31 octombrie 1918, la varsta de doar 28 de ani. In aceste ultime trei zile, Schiele a reusit in ciuda febrei sa deseneze cateva schite infatisand-o pe Edith. Au fost si ultimele sale lucrari.
