Celebra catedrala din Salzburg, mai cunoscuta ca Domul din Salzburg, se gaseste in Domplatz (Piata Catedralei), fiind unul dintre cele mai frumoase edificii religioase din Austria si unul dintre cele mai interesante din Europa, ajungand mai ales in ultimele decenii un obiectiv turistic foarte apreciat.
Langa Dom veti gasi atat Castelul Residenz cat si Abatia St Peter, iar la nord si sud se gasesc doua piete importante ale orasului - Residenzplatz si Kapitelplatz.
In centrul Domplatz cei care vin pentru prima oara vor fi cu siguranta vrajiti de statuia Sfintei Fecioare, realizata de Johann Baptist Hagenauer intre 1766 - 1771, figura centrala fiind inconjurata de mici sculpturi infatisand ingeri si demoni, precum si figuri alegorice reprezentand adevarul si Biserica. In perioada Festivalului puteti asista in Domplatz la Jedermann, un spectacol traditional foarte vechi, parca si mai bine pus in valoare de arhitectura veche si eleganta a spatiului. Iar de la sfarsitul lui noiembrie aici se organizeaza Targul de Craciun, una dintre cele mai frumoase traditii din Austria, ce atrage in fiecare an mii de turisti.
De-a lungul fascinantei sale istorii, catedrala pe care o admiram astazi a fost demolata, refacuta, extinsa si redecorata in repetate randuri, iar despre inceputurile sale avem mai curand legende decat date sigure.
Se spune ca pe locul unde se ridica astazi Domul din Salzburg se gasea odinioara un altar sacru, folosit in ritualurile celtice si mai apoi romane. Primul Dom, o structura mult mai mica decat cea de astazi, ar fi fost ridicat sub indrumarea Sf Virgil, pe fundatiile turnate de Sf Rupert sau pe ruinele unui templu roman.
Prima mentiune documentara a existentei unui lacas de rugaciune pe acest loc apare intr-o cronica din 774. Atunci au fost aduse ramasitele Sf Rupert si asezate in interiorul Domului. Prima cladire a fost ridicata intre 767 - 774 (cel mai probabil) si avea 66 metri lungime si 33 metri latime, ceea ce o facea unul dintre cele mai mari lacasuri de cult din Europa. Arhiepiscopul Arno (785 - 821) avea sa inceapa prima reconstructie a catedralei, la mai putin de 70 de ani de la constructie. Din pacate, in 842 Domul a ars in intregime in timpul unei furtuni. Trei ani mai tarziu, in 845, incepea reconstructia catedralei.
Proiectul initial a fost extins, iar intre 1000 - 1020 s-a adaugat un nou corp de cladire, pentru ca intre 1106 - 1147, in timpul Arhiepiscopului Konrad I, sa fie construite si cele doua turnuri din partea de vest. Un nou incendiu izbucneste in 1167, cladirea este serios avariata si incepe o noua reconstructie, terminata sub conducerea Arhiepiscopului Konrad III.
De aceasta data, Domul din Salzburg era cu adevarat o catedrala, cea mai mare din oras si una dintre cele mai impresionante din Europa : 122 metri lungime, 48 metri latime si o suprafata totala de 5200 de metri, impartite in cele cinci nave. In jurul anului 1200 a fost deschis oficial noul Dom, cu o ceremonie religioasa, dar in urmatorii ani, in repetate randuri, incendiile au distrus partial cladirea. Cel de al 8-lea incendiu, din 1598, a distrus integral, pana la fundatie, catedrala. Parea sfarsitul pentru Dom.
Ruinele si fundatiile au fost integral demolate la ordinul Arhiepiscopului Wolf Dietrich von Raitenau. Va dura sapte ani pentru ca noua catedrala sa fie ridicata, iar din vechiul Dom nu s-a mai pastrat aproape nimic. Dar de aceasta data planurile au fost realizate de italianul Vincenzo Scamozzi, care a propus initial o cladire in care incapeau 16.000 de persoane, de dimensiuni colosale pentru acea epoca. In definitiv, intregul oras nu avea atatia locuitori.
Ar fi fost un proiect cel putin fabulos, dar mult prea costisitor, iar arhiepiscopul a cerut un plan mult redus, constructia incepand in 1611. Un an mai tarziu, din cauza conflictului cu Bavaria, lucrarile incetau, fiind reluate abia in 1614, sub conducerea lui Santino Solari. In 1628, in vremea printului arhiepiscop, Domul era in sfarsit gata si era deschis in 1628. Turnurile au fost gata insa abia in 1652, respectiv 1655. De atunci, structura a mai fost afectata de doua ori : in 1859 de un devastator incendiu si in perioada celui de al Doilea Razboi Mondial, cand un bombardament a dus la prabusirea impresionantului dom. Cladirea a fost reconstruita, din nou, in 1949 - 1959, potrivit planurilor originale, fiind redeschisa de Arhiepiscopul Andreas Rohracher.
Fatada Domului din Salzburg este impartita in trei arii, acoperite de "Untersbergmarmor", asa numita marmura de Untersberg.
In fata intrarii se gasesc patru statui impresionante ca dimensiuni, avand pe soclu blazonul Printului Arhiepiscop Guidobald von Thun si al Printului Arhiepiscop Johann Ernst von Thun.
Cele doua statui laterale au fost realizate in 1660 de Bartolomaus van Opstal, infatisandu-i pe Sf Rupert si Sf Virgil, iar cele doua figuri centrale au fost sculptate in 1697 si 1969 de Bernhard Michael Mandl, care a ales sa ii infatiseze pe Sf Petru si Sf Paul.
In spatele grupului statuar se gaseste intrarea principala, cele trei usi din bronz, fiind montate in 1957 - 1958. Reprezinta cele trei virtuti divine : credinta, iubirea si speranta. In centrul fatadei se gasesc imaginile celor patru evanghelisti, iar mai sus este o statuie a lui Moise, tinand Tablele Legii, lucrare din 1660.
Aceasta impartire a elementelor arhitecturale principale in trei segmente se regaseste si in cazul turnurilor, unde se gasesc si astazi ceasuri si clopotele domului, montate aici in 1628. In perioada razboiului au ramas aici doar doua dintre clopote, celelalte fiind indepartate pana in 1961. Din cele sapte clopote cel mai mare este Salvatorglocke, cu o greutate de aproape 14.500 de kilograme, al doilea ca marime din Austria. In interior se gasesc picturi de Donato Mascagni si Ignazio Solari, cu scene din viata Mantuitorului, stucaturi facute de Giuseppe Bassarino in 1628, fresce, obiecte de cult. Centrul de atractie al catedralei ramane si astazi domul, cu o inaltime de 71 de metri, impodobit cu scene din Vechiul Testament. Restul decoratiunilor interioare, minunat pastrate, sunt la acelasi nivel al executiei, fiind unele dintre cele mai reusite exemple de arta religioasa din Europa.
Potrivit surselor de epoca, altarul ar fi fost construit de Santio Solari in jurul anului 1628, iar pictura care il impodobeste inftiseaza Invierea lui Hristos, fiind o creatie semnata de acelasi Donato Mascagni. Pictura este scoasa in evidenta de statuile Sf Rupert si Sf Virgil, precum si de doua scene alegorice. In centru se gaseste inscriptia "Notas mihi fecisi vias vitae" (Mi-ai aratat calea vietii), iar deasupra altarului au fost montate statui ale ingerilor ce poarta crucifixuri din aur. Orga din Dom, folosita astazi pentru slujbe, a fost instalata in 1988, dar vechea orga, unul dintre simbolurile lacasului de cult, a fost construita de Josef Christoph Egedacher in 1703, putand fi admirata si astazi. In afara slujbelor, in perioada iunie - septembrie, in fiecare miercuri si sambata in Dom au loc concerte de orga, foarte populare pentru localnici si turisti.
