Dimitrie Stelaru, pseudonimul literar al lui Dumitru Petrescu, s-a nascut pe 8 martie 1917 in comuna Segarcea Vale din judetul Teleorman. Cursurile primare si clasele secundare le face la Liceul "Sf. Haralambie", urmand ca restul studiilor sa le faca langa Brasov, la Institutul Biblic de Educatie Crestina din Stupini.
Dimitrie Stelaru debuteaza in anul 1935 cu volumul de poezii "Melancolie", pe care il semneaza cu pseudonimul D. Orfanul. In acelasi an ii sunt publicate versuri in revista Institutului Biblic "Semnele timpului", sub iscalitura Dumitru D. Petrescu.
A mai adoptat si alte pseudonime, din 1938 semneaza cu Dimitrie Stelaru la indemnul lui E. Jebeleanu. Poetul paraseste institutul, iar in cautarea unui loc de munca poposeste la Iasi, la Bacau, Constanta si la Bucuresti. Se angajeaza zidar, brutar, hamal în Gara de Nord si lucrator portuar.
Cu toate acestea, Dimitrie Stelaru continua sa scrie si sa publice. Colaboreaza cu versuri la periodice ca "Romania literara" a lui Cezar Petrescu, "Gand si fapta" si "Raza literara". Ii apar volumele: "Blestem", "Cersetorul", "Abracadabra" (1937), "Preamarirea durerii" (1938), "Vagabondul" (1941) si "Trecere" (1942).
In 1968 ii apare romanul autobiografic "Zeii prind soareci", ce ilustreaza viata sa boema, asemanatoare cu cea a lui Edgar Poe. Dimitrie Stelaru este autorul a peste 20 de volume de versuri, patru carti de proza (proza scurta si roman), precum si noua carti de eseistica.
Pentru volumul "Mare incognitum", ce cuprinde o selectie de versuri precum si ciclul Antirazboinice, poetul este distins in anul 1967 cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Poetul Dimitrie Stelaru s-a stins din viata pe 28 noiembrie 1971 la Buftea, judetul Ilfov.
A.I.
editor artline.ro
