In 1899, la 1 octombrie, s-a pus piatra de temelie a Teatrului din Focsani, care va fi dat in folosinta la 22 noiembrie 1913, prin straduinta si sacrificiile Maiorului Gheorghe Pastia, din al carui Testament citam : "Subsemnatul Maior Gh. Pastia, domiciliat in Focsani, in dorinta de a contribui intr-o masura cat de mica la luminarea si educatia Neamului Romanesc si care m-am devotat cu tot sufletul prin munca cinstita, mai intai in randurile ostirii pe care am condus-o ca bun patriot, luptand chiar dupa ce am fost ranit in Razboiul Independentei, fapt ce mi s-a recunoscut prin acordarea mai multor decoratiuni, intre care si Virtutea Militara de aur, pusa pe piept de insusi Maria Sa Regele Carol pe campul de lupta in Bulgaria, iar dupa ce am iesit din randurile armatei, m-am ocupat cu agricultura, unde muncind din greu, cu incordare si privatiuni zi cu zi mai bine de 40 de ani, vazand necesitatea pentru orasul Focsani de a avea un Templu al Artei, am gasit cu cale, ca din economiile agonisite si dupa staruinta concetatenilor mei, sa construiesc in anul 1908 un Teatru asezat in centrul orasului Focsani, orasul meu de nastere, pentru a servi ca locas de Cultura si Educatie Nationala. Intrucat aceasta institutie are nevoie de venituri mari, cat si pentru a fi ferita sa nu fie supusa tuturor umilintelor, m-am hotarat sa mai construiesc in orasul Focsani inca o opera de cultura numita Ateneul Popular Maior Gheorghe Pastia, ce l-am donat primariei Focsani, a carui venituri vor servi pentru marirea si intretinerea Teatrului Maior Gh. Pastia, fara ca sa i se poata schimba vreodata destinatia". In ceea ce priveste istoria vietii teatrale la Focsani, aceasta debuteaza inca din prima jumatate a secolului XIX, cand veneau aici trupe straine, in special din Franta si Italia, a caror turnee europene treceau prin Iasi si Bucuresti. Documentele vremii afirma ca "este posibil ca productiile teatrale straine de la inceputul secolului al XIX-lea sa fi avut loc in sala cea mare a Hotelului Cimbru, de langa hotar, sau in Gradina Raimondi de vis-a-vis". Prima informatie exacta privind reprezentatiile de teatru in Focsani dateaza din anul 1851. Spectacolele sunt oferite de trupa lui Matei Millo. Se spune ca evenimentul s-a produs oarecum accidental din cauza faptului ca apele Milcovelului au inundat drumurile ce duceau spre Muntenia. De asemenea, sunt informatii care relateaza ca oficilitatile de granita din Muntenia au refuzat sa elibereze vize de trecere pentru actori. Prima piesa reprezentata "intr-o mare magazie de sare" a fost Coana Chirita de Vasile Alecsandri, care s-a jucat de trei ori pentru a putea fi vazuta de toata lumea. A urmat "Baba Harca", apoi "Muza de la Burdujeni", dar si "Casatorie fara voie". Reprezentatiile trupei lui Millo au constituit un moment unic, determinant pentru evolutia vietii teatrale la Focsani si mai ales a demonstrat necesitatea construirii unui spatiu destinat spectacolelor de teatru. Si iata ca actorul Ioan Lupescu infiinteaza primul lacas cu destinatia teatru, unul dintre cele mai vechi teatre din provincie a carui constructie a inceput in 1871 in Gradina Publica din Focsani. Ioan Lupescu si-a legat destinul si sufletul de Focsani investind aici intreaga sa avere si talentul actoricesc si a platit eforturile sale de doua decenii cu sanatatea si chiar cu viata sa. Dupa demolarea Teatrului Lupescu, Focsaniul nu mai avea nici o sala propice reprezentatiilor teatrale; numai ca a aparut maiorul Gheorghe Pastia, un Mecena pentru Focsani. El a donat Primariei orasului fondurile necesare construirii unui local modern de teatru. |