Paul Delvaux (23 septembrie 1897 - 20 iulie 1994), pictor belgian suprarealist.
A studiat la inceput arhitectura, apoi pictura la Academie des Beaux-Arts din Bruxelles, dar nimeni nu se astepta ca Delvaux sa devina unul dintre marii reprezentanti ai suprarealismului belgian. Primele sale lucrari, realizate in anii '20, erau influentate de postimpresionism si expresionism, artistii sai preferati fiind Salvador DaliGiorgio de Chirico si mai tarziu Rene Magritte. Se va alatura grupului suprarealist la jumatatea anilor '30. Pleaca in Italia in aceeasi perioada, fiind influentat acolo de arhitectura clasica si de manierismul secolului XVI, care i-a inspirat creatia libera cu forme si spatii. Una dintre lucrarile sale reprezentative este Ecoul, din 1943, in care trei nuduri trec in pas de somnambuli pe langa temple ruinate, ca si cand ar traversa epocile. Intre 1950 - 1962 a fost profesor de pictura la Brussels.
Misterioasele tablouri in ulei realizate de Paul Delvaux sunt considerate si astazi unele dintre cele mai interesante exemple de arta suprarealista. Chiar daca inca din timpul vietii lucrarile sale erau celebre pentru atmosfera halucinanta si imaginile desprinse parca din vis, artistul a sustinut mereu ca lucrarile sale nu au acel substrat psihanalitic intalnit la Dali sau Magritte. Delvaux isi trata temele intr-o maniera mai subtila, straniul fiind redat intr-o maniera care evita grotescul sau socul. Multe dintre imaginile sale prezinta un cadru arhitectural conventional, de regula un oras modern sau antic, populat de siluete feminine lipsite de expresie si aparent fara viata, de regula nude. In fapt esenta creatiei sale rezida in prezenta feminina, dar pentru Delvaux femeia are ceva misterios, fara trecut si prezent. Fixata doar asupra imobilitatii sale, indiferenta la cei din jur, asteapta parca ceva ce nu se va intampla niciodata. Sunt siluete glaciale, fara identitate si personalitate.
