În 28 august 2009 Goethe-Institut decerneaza
Goethe-Institut îl omagiaza
Scoradeţ, care de opt ani traduce anual câte trei piese de teatru, din însărcinarea Goethe-Institutul Bucureşti, este nu numai un partener important în dialogul dintre scenele teatrale din România şi Germania. Totodată, datorită simţului său lingvistic ieşit din comun, el a realizat o performanţă extraordinară traducând, printre altele, şi opere de Günter Grass, Martin Walser sau Hans Magnus Enzensberger.
Medalia Goethe va fi acordată şi traducătorului norvegian Sverre Dahl pentru opera sa de o viaţă: de peste douăzeci de ani Dahl se ocupă cu opere scrise în limba germană, realizând până în prezent 120 de traduceri. „Demn de remarcat este”, conform comisiei de selecţionare „marea diversitate a activităţii sale de traducător.„Lista traducerilor sale poate fi citită ca un ‚Who is Who‘ al dramaturgiei în limba germană“. Dahl a tradus clasici germani ca Goethe, Novalis şi Hölderlin, dar şi clasici moderni ca Franz Kafka, Hermann Broch, Robert Walser, Wolfgang Koeppen şi Ingeborg Bachmann. A tradus, de asemenea, şi autori contemporani ca Ingo Schulze, Daniel Kehlmann şi Lukas Bärfuss, precum şi texte filosofice de Max Weber, Norbert Elias şi Rüdiger Safranski. Prin numeroasele sale traduceri din autori importanţi ai spaţiului german, Dahl, care se consideră un „traducător practic, nu un teoretician al traducerii“, s-a remarcat „în mod excepţional în ceea ce priveşte transmiterea literaturii şi filosofiei de factură germană în Norvegia“.
Scriitorul şi filosoful suedez Lars Gustafsson primeşte Medalia Goethe pentru vasta sa operă literară care demonstrează o puternică legătură cu Germania. Prin numeroasele sale publicaţii Gustafsson a influenţat încă din anii 70 imaginea Suediei în Germania, dincolo de tradiţia cărţilor pentru copii şi a popularei literaturi poliţiste suedeze. Numeroasele sale şederi în Germania sunt reflectate în scrierile sale, în mod special în romanele din pentalogia „Risse in der Mauer“. Prin aceste romane Gustafsson îl trimite pe cititor într-o călătorie în timp prin Suedia anilor 60 şi 70, care urmăreşte în mod precis şi critic schimbările în sistemul de valori al societăţii. Unele părţi ale acestei călătorii în timp s-au născut în anii 70, în timpul unei burse DAAD în Berlinul de Vest, unde Gustafsson a avut contacte strânse cu autori germani ca Hans Magnus Enzensberger, Max Frisch, Uwe Johnson şi Günter Grass.
Discursul festiv, cu ocazia decernării celor trei Medalii Goethe, va fi ţinut de jurnalista culturală Sigrid Löffler din Austria. Discursurile de laudatio pentru cei trei medaliaţi vor fi ţinute de dramaturgul Dea Loher, laureată a mai multor premii (Victor Scoradeţ), de traducătorul şi profesorul de germanistică Per
Medalia Goehte a fost fondată în 1954 de către conducerea Goethe-Institut şi a fost recunoscută de către Republica Federală Germania în 1975 ca ordin oficial. Din 1992 până în 2008 medalia a fost decernată la Weimar cu ocazia comemorării morţii lui Goethe. În 2009 medalia va fi decernată pentru prima dată la 28 august, ziua de naştere a lui Goethe.
Se acordă distincţii personalităţilor din străinătate care s-au remarcat în medierea limbii germane şi a schimbului cultural internaţional. De la prima decernare în 1955, Medalia Goethe a fost acordată unui număr de 320 de personalităţi din 58 de ţări. Printre personalităţile distinse cu această medalie se numără Andrei Pleşu, Pierre Bourdieu, Jorge Semprún, Sir Ernst Gombrich, György Ligeti, Sir Karl Raimund Popper, Billy Wilder şi Daniel Barenboim.
Ceremonia este organizată în cadrul unui parteneriat strâns cu Klassik Stiftung Weimar şi oraşul Weimar. Programul cultural este organizat în colaborare cu „p
ă pentru a 55-a oară Medalia Goethe. Anul acesta distincţia acordată personalităţilor care s-au remercat în domeniul schimbului cultural internaţional, se va face pentru prima dată cu ocazia zilei de naştere a patronului de nume şi nu de ziua comemorării morţii acestuia. Preşedintele Goethe-Institut, Klaus-Dieter Lehmann, va înmâna la Palatul din Weimar Ordinul oficial al Republicii Germane criticului de teatru şi traducătorului român Victor Scoradeţ, traducătorului norvegian Sverre Dahl şi scriitorului şi filosofului suedez Lars Gustafsson. Un program realizat în cooperare cu „pèlerinages" Kunstfest Weimar va constitui cadrul cultural al actului festiv.ă cu Medalia Goethe pe criticul şi traducătorul român Victor Scoradeţ. El primeşte distincţia pentru excepţionalele sale traduceri de piese de teatru contemporan din limba germană şi pentru implicarea sa în montarea acestora în România. Comisia care a hotărât acordarea distincţiei a fost motivată, în cazul lui Scoradeţ, şi de faptul că piesele germane de teatru pe care le-a tradus, constituie, în peisajul teatral românesc, repertoriul strain cel mai des jucat.Øhrgaard, conducătorul ştiinţific al „Medienarchiv Günter Grass Stiftung“ (Sverre Dahl) şi de criticul literar Heinrich Detering, directorul Seminarului pentru Filologie Germană şi al Centrului pentru Studii Comparatistice al Universităţii din Göttingen (Lars Gustafsson).èlerinages" Kunstfest Weimar organizează un program cultural pentru decernarea Medaliei Goethe. În seara festivă va avea loc la Weimarhalle un concert al Orechestrei Simfonice Germane din Berlin sub bagheta dirijorului Ingo Metzmacher. În cadrul unui matineu la oranjeria Castelului Belvedere cei trei laureaţi vor discuta despre anul schimbărilor 1989. Jurnalista Franziska Augstein va modera discuţia, în care accentul se va pune pe experienţele personale ale laureaţilor după căderea zidului.èlerinages" Kunstfest Weimar.
Laureat: Victor Scoradeţ - Critic de teatru şi traducător
Criticul de teatru şi traducătorul Victor Scoradeţ se asigură ca în România piesele de teatru germane să reprezinte repertoriul străin cel mai des jucat. De opt ani Goethe-Institut i-a încredinţat traducerea anuală a trei piese în limba română, intensificând astfel colaborarea teatrelor din România şi Germania.
În 2002 Victor Scoradeţ se aventurează împreună cu Teatrul Act din Bucureşti pe un teritoriu nou: a fost primul teatru românesc care a inaugurat o „Bursă a textelor de teatru “. În cadrul unor seri de lectură se prezentau piese din dramaturgia germană contemporană, urmate de discuţii ale publicului pe marginea textelor. Succesul a fost atât de mare încât mai multe dintre piesele prezentate au fost puse în scenă, printre care „Şefele“ de Werner Schwab, „La noroc“ de Franz Xaver Kroetz, „Chip de foc“ de Marius von Mayenburg şi piesa „Top Dogs“ a lui Urs Widmer. Un an mai tarziu a urmat programul „Piese noi“, prin care erau prezentate texte noi din Europa: la Bucureşti, Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi Oradea au avut loc lecturi scenice cu douăzeci de piese din Germania, Ungaria, Elveţia, Rusia, Norvegia şi Suedia. Susţinerea dramaturgiei contemporane germane constituie demult centrul activităţii lui Victor Scoradeţ. Lista traducerilor sale de teatru se citeşte asemenea unui „Who’s who“ al dramaturgiei germane contemporane: Lukas Bärfuss, Sibylle Berg, Oliver Bukowski, Tankred Dorst, Thomas Hürlimann, Thomas Jonigk, Marius von Mayenburg, Dea Loher, Moritz Rinke, Roland Schimmelpfennig.
Datorită implicării lui Scoradeţ multe dintre piesele sale traduse sunt puse în scenă în teatre româneşti, piesele de teatru germane reprezentând astfel în prezent repertoriul străin cel mai des jucat pe scenele româneşti.
Totodată el îşi foloseşte extraordinarul simţ lingvistic şi pe planul traducerilor literare: a tradus opere de Günter Grass, Martin Walser, Hans Magnus Enzensberger, Dieter Schlesak, Botho Strauss, Friedrich Nietzsche şi Kurt Drawert.
Victor Scoradeţ s-a născut în 1953 la Strehaia. După absolvirea studiilor de limba germană la Universitatea din Bucureşti a lucrat ca profesor de limba germană şi engleză, după care şi-a început activitatea de redactor la ziarul „Neuer Weg“. Scoradeţ a lucrat la redacţia ziarului care se adresa minorităţii germane din România până în anul 1989. După Revoluţie a trecut la revista lunară „Neue Literatur“, iar de acolo în 1992 la magazinul cultural „Contemporanul“. Peste doi ani a preluat secţia „Programe & Proiecte“ în cadrul UNITER şi a rămas directorul acesteia până în anul 2000. Pe lângă această activitate, între 1996 şi 2000 Scoradeţ a fost directorul artistic al Festivalului internaţional de teatru de la Piatra Neamţ şi consilier artistic al teatrului din localitate. În acea perioadă, teatrul a fost distins cu premiul de critică „Cel mai bun teatru românesc“. Începând cu anul 2001 Scoradeţ traduce anual, din însărcinarea Institutului Goethe, trei piese de teatru din limba germană în limba română şi depune eforturi ca acestea să fie puse în scenă. Scoradeţ a înfiinţat teatrul ARCA, cel de al doilea teatru independent din România. În prezent Scoradeţ este consilierul artistic al Festivalului Internaţional de Teatru Underground din Arad. În 1993 a fost distins cu premiul pentru critică de teatru al UNITER. Victor Scoradeţ trăieşte la Bucureşti.
