Dupa ce primul sau film, `Prea mic pentru un razboi atat de mare`, a fost turnat la Sibiu, regizorul Radu Gabrea a revenit aici, dupa aproape 30 de ani, pentru a ecraniza romanul `Cocosul decapitat`, scris de pastorul Eginald Schlattner. Coproductie europeana, pelicula s-a filmat vara aceasta in Sibiu, Medias, Agnita si Viena, in cadrul Programului `Sibiu - Capitala Europeana`, anuntandu-se unul dintre cele mai importante proiecte cinematografice romanesti ale anului viitor.
`Cocosul decapitat` va fi lansat concomitent la Sibiu - Viena - Budapesta - Munchen, in martie 2007. Pana atunci, in cadrul Festivalului `Astra`, de la Sibiu, si la Institutul Cultural Roman, din Bucuresti, a fost prezentat documentarul `Rumenye, Rumenye...`, in care Radu Gabrea a readus in atentie cultura populara evreiesca.
EVZ: Cum ati gandit ecranizarea romanului `Cocosul decapitat`?
Radu Gabrea: Am cautat, in adaptarea pe care am facut-o, sa pastrez cat mai mult din ideile si valorile originalului, imbracandu-le in acelasi timp intr-o haina cinematografica adecvata. Filmul este o transpunere a unui fascinant roman, al scriitorului roman de origine saseasca Eginald Schlattner, despre viata unei comunitati, cea a sasilor transilvaneni, veche de 800 de ani, care, atata vreme cat si-a pastrat fiinta si caracterul, a reusit sa supravietuiasca, ajungand in pragul disparitiei cand a renuntat la acestea.
E vorba de o comunitate pe care ideologiile secolului al XX-lea - in cazul acesta, ideologia nazista - au dus-o la pieire. Povestea romanului a fost pastrata, in general, prin relatarea evolutiei celor patru eroi adolescenti, esentiali si in roman.
Care este povestea filmului?
Este povestea a patru adolescenti, care parcurg perioada ‘41-’44. Teza autorului, Eginald Schlattner, este ca, atat timp cat sasii au ramas o entitate, pastrandu-si identitatea istorica, nu au putut fi dezradacinati. Dar in momentul in care influenta ideologiei `Germaniei Mari`, cu toata nebunia ei, a cuprins si societatea saseasca din Transilvania, sfarsitul acesteia a fost inevitabil si nu a mai putut fi oprit.
Intriga filmului porneste de la ziua de 23 august, cand romanii au intors armele impotriva nemtilor. In liceul german din Fagaras are loc o petrecere, numita exitus la sasi (cuvant cu mai multe intelesuri: moarte, o mare bucurie, sfarsitul de scoala, trecerea la maturitate, salvare). De aici se ajunge la povesti de dragoste incrucisate, traite la intensitatea adolescentina. Petrecerea finala este un dublu exitus: exitusul bucuriei ajungerii la maturitate si exitusul `letalis`, mortal, al prabusirii unei civilizatii de cateva secole.
A fost greu sa gasiti distributia? Cum v-ati descurcat cu figurantii?
Au fost cautari de aproape doi ani. Castingul nu a fost simplu. Am gasit o distributie excelenta, in special pentru cei patru tineri: Ioana Iacob, o actrita tanara din Timisoara, un actor de la Teatrul National `Radu Stanca` - Axel Moustache, un actor german - David Zimmerscheid si o actrita poloneza venita de la Hollywood - Alicja Bachleda Curus.
Pe langa ei mai joaca din Romania Dorel Visan si Victoria Cocias, Constantin Chriac si Renate Muller Nica. Rolurile sunt destul de complicate. Am folosit oameni simpli, si la Sibiu, si la Medias, care s-au comportat admirabil.
Exilat
A avut filme de Cannes
Regizor a peste 25 de filme, printre care `Urmarirea` (1970), primul serial TV din Romania, Radu Gabrea s-a stabilit in Germania in 1973, dupa ce Ceausescu i-a cenzurat pelicula `Dincolo de nisipuri`, care a participat un an mai tarziu in competitia de la Cannes. A mai regizat `Nu te teme, Iacob!`, dupa nuvela lui Caragiale - `O faclie de Paste` (1981) sau `Un barbat ca Eva` (1984), despre regizorul german R.W. Fassbinder. Pentru rolul din acest film, actrita Eva Mattes a obtinut Premiul Festivalului European pentru cea mai buna interpretare.
Gabrea a realizat si documentare, printre care: `Struma` (2000) si `Mostenirea lui Goldfaden` (2004). Ultimul sau documentar, `Rumenye, Rumenye...`, proiectat miercuri, la Institutul Cultural Roman, reconstituie, timp de 58 de minute, istoria muzicii Kletzmer, simbol al culturii evreiesti.
Daniela Bitire
