Cinci dramaturgi spun povestea Romaniei in post-tranzitie
Cine spune Fifth Avenue se gandeste la magazinele luxoase, luminile stralucitoare si agitatia vizitatorilor care coboara din limuzine impresionante in inima New Yorkului. Şi nu se insala prea mult. Doar ca in mijlocul acestei artere tipic newyorkeze, peste drum de Empire State Building, se afla un loc in care seriozitatea universitara e la ea acasa, un loc unde tineri studiosi se intereseaza de culturi indepartate, un loc numit Cuny Graduate Center.
Aici s-a lansat marti seara antologia „roMANIA after 2000”, un proiect elaborat de Institutul Cultural Roman de la New York, cu concursul direct al directorului adjunct Oana Radu, editor asociat.
Cartea ofera o oglinda ceva mai ampla a teatrului romanesc de azi, prin prisma impactului noii dramaturgii, incluzand cinci piese noi romanesti - Stop the tempo de Gianina Carbunariu, Romania. Kiss me! de Bogdan Georgescu, Vitamins de Vera Ion, Romania 21 de Peca Stefan si Waxing West de Saviana Stanescu - dar si o prefata scrisa de profesorul Daniel Gerould, coeditor impreuna cu Saviana Stanescu, o introducere a acesteia, o prezentare scrisa de criticul american Randy Gener, „notele de drum” ale nasterii proiectului dramAcum, asa cum le-a transcris profesorul roman Nicu Mandea si o postfata despre piesajul teatral romanesc de azi apartinand subsemnatei.
Pe langa continutul ei, destul de complex pentru ca oricine sa-si faca o idee despre Romania de azi, vazuta din directia scenei de teatru, antologia este pur si simplu un obiect frumos, coperta reproducand o fotografie a Mariei Draghici care a intitulat-o Ex-Socialism’s Success Boulevard (fostul bulevard Victoria Socialismului).
Lansarea antologiei, care a fost editata de Centrul de publicatii al Martin E. Segal Theater, a fost urmata de o discutie despre traducere, care a subliniat toate dificultatile editarii mai multor versiuni, dat fiind ca piesele fusesera traduse fie in engleza britanica, fie in cea irlandeza, chiar si asa fiind nevoie de o retraducere a slang-ului folosit in majoritatea dintre ele. Despre piese si limbajul lor, specific generatiei de azi din Romania, au vorbit si doi dintre dramaturgii inclusi in volum, Gianina Carbunariu, aflata in rezidenta la Lark Theater din New York, si Peca Stefan, in rezidenta la Long Wharf Theater.
Prezent la lansare, directorul teatrului PS 122, Vallejo Gantner, un mai vechi prieten al teatrului romanesc, a cumparat cateva volume si s-a aratat interesat sa organizeze un sezon romanesc in teatrul de avangarda pe care il conduce. Se poate spune ca teatrul romanesc a intrat „cu acte in regula” pe piata americana de teatru.
