Miercuri incepe editia a XIII-a a Targului International Gaudeamus : Carte de invatatura care se va desfasura in perioada 22 - 26 noiembrie in Pavilionul Central Romexpo. Intr-o era a calculatorului, tinerii nu mai sunt totusi atat de mult interesati de carti. In contextul in care volumele sunt tot mai scumpe, la ce ar putea exponentii noii generatii sa renunte pentru a-si achizitiona o carte ?
Zece dolari un titlu
In lipsa unei cercetari sociologice legate de viitorul cartii tiparite am cerut parerea unor tineri studenti din diverse specialitati .
Vlad Chiciudean este student la Politehnica si spune ca, anual, cumpara una sau doua carti. Il rog sa-mi spuna cinci titluri care-i vin in minte. Nu sta prea mult pe ganduri si gaseste explicatie pentru fiecare decizie. Din "10 Pacate capitale de marketing", scrisa de Philip Kotler", vrea sa descifreze tainele economiei de piata.
"Managementul crizelor si al situatiilor de risc", de Michael Regester, si "Managementul capitalului unui brand ", scrisa de David Aaker, i-ar deschide noi perspective in acest domeniu. Din "Adevar, minciuna si advertising: arta account planingului" a lui Jon Steel ar invata modul de aranjare a prioritatilor in timpul unei actiuni.
"Cate ceva despre haos" - Iwona Abrams - ar cumpara-o pentru placerea exclusiva a lecturii. In total, un cos de cumparaturi in valoare de 143 de RON. Nu este ingrijorat de soarta cartii decat partial. "Intotdeauna se va citi, doar ca tot mai rar pe hartie si mai mult pe suport electronic", spune Vlad.
"Cumpar doua-trei volume pe an"
Isabelle Oprea este studenta la Facultatea de Geografie din Capitala. "Dictionarul de geologie" si "Atlasul complex al lumii" i-ar usura studiul. "Dictionarul explicativ al limbii romane" nu trebuie sa lipseasca din nicio biblioteca, in timp ce "Codul lui DaVinci", de Dan Brown, o atrage pentru ca i s-a facut multa reclama.
Ar cumpara si "Memoriile unei gheise", scrisa de Arhtur Golden, deoarece a auzit ca este o carte buna. "Efortul financiar pentru a cumpara aceste cartii ar fi mare. Ca sa le achizitionez as fi dispusa sa ies mai rar in oras cu prietenii. In medie, cumpar cam doua-trei carti pe an", spune studenta. Suma pe care ar trebui sa o investeasca este de 2,8 milioane de lei.
Aurelia Bolboasa, studenta in anul III la Facultatea de Litere din Bucuresti, ar opta pentru trei carti din biografia scolara: Lucia-Octavia Porumbeanu - "Managementul cunoasterii in structurile infodocumentare", Rodica Mandea -, "Regasirea informatiei specializate: concepte si practice", Berciu Adina -, "Introducere in stiinta istorica si in disciplinele auxiliare".
"Romania - tinuta umila a splendorii" ar achizitiona-o deoarece este pasionata de fotografie, iar romanul Agathei Christi - "Mana ascunsa" - pentru relaxare. Cosul de cumparaturi se ridica la aproximativ 2,5 milioane de lei, echivalentul lunar al unei burse de studiu. Tanara marturiseste ca achizitioneaza o carte pe luna in functie de interesul de moment sau de obligatiile scolare.
"O carte cat un kilogram de branza"
Optiunile celor trei studenti sunt sintetizate corect de Cristea Enache Daniel, un critic literar din tanara generatie: "Cumpara carti doua categorii de oameni. In primul rand cei care au absoluta nevoie de ele: studentii care cauta cursuri universitare si dictionare, dar si profesorii care au nevoie de o serie de manuale si auxiliare scolare. Exista apoi o a doua categorie: cei care citesc pentru a-si ocupa timpul liber evadand din rutina zilnica. Acestia prefera fictiunea, cartile de literatura propriu-zisa, evazionista, scrise de autori romani, dar mai ales de straini".
"Categoric, cartea nu este un obiect de lux decat relativ. In masura in care o carte costa cat un kilogram de branza nu este un obiect de lux. Daca raportam pretul ei la salariile noastre si mai ales in masura in care multi nu o considera necesara, cartea devine un lux. Cred ca se citeste foarte mult, dovada fiind cele 4.200 de edituri existente in tara", spune profesorul Nicolae Manolescu. Directorul revistei
"Convorbiri literare", Spiridon Cassian, are o parere mai nuantata: "Dupa Revolutie am asistat la un recul al pietei de carte. A fost o invazie a cartilor interzise si a celor de consum. Cresterea preturilor a determinat un recul al numarului de cumparatori. Sunt 300.000 de cumparatori de carte care fac acest lucru in mod constant. Restul tinerilor vor merge la biblioteci"..
Previziuni
Cartea tiparita - pericole si solutii
> Cine mai achizitioneaza: studentii care cumpara cursuri si carti de specialitate; parintii care sunt nevoiti sa achizitioneze literatura pentru copii; persoane care vin cu o anumita cultura umanista dobandita in scoala sau familie; persoane cu un venit peste mediu si care - probabil din snobism - achizitioneaza carti scumpe la metru, din considerente pur estetice.
> Ce fel de carti se cumpara: in primul randcarti tehnice, de specialitate, beletristica, albume de arta si biografii.
> Pericole: unii profesori au ales sa-si puna cursurile pe CD. Albumele de arta si dictionarele sunt preferate pe suport electronic, din considerente financiare. In plus, portaluri de internet, dar si biblioteci virtuale au decis sa puna gratuit la dispozitia cititorilor carti pentru care nu mai trebuie platite drepturi de autor.
> Solutii: o publicitate mai agresiva si crearea unor evenimente in jurul unei lansari de carte. Retiparirea cartilor in editii populare este o solutie.
Retorica
Unde au disparut cartile populare?
"Cartile populare nu mai apar cu aceeasi frecventa ca in anii '60. Biblioteca pentru toti continua sa scoata carti sub sigla Editurii Minerva. Nu cu frecventa de odinioara, dar la preturi decente. Peste tot in lume exista editii de lux, altele destinate omului din clasa de mijloc si editii populare accesibile tuturor buzunarelor. Editurile particulare de la noi doresc in primul rand sa castige si de aceea nu scot carti ieftine. Probabil ca in 20 de ani (16 au si trecut) se va ajunge si la noi la un echilibru intre cartile populare si cele de lux.
Faptul ca un roman semnat de Tolstoi, care a scris in urma cu doua secole, si ultima aparitie a lui Coelho au acelasi pret se datoreaza faptului ca acesta se stabileste in functie de succesul de piata si nu reprezinta o unitate de valoare", spune Nicolae Manolescu.
Editurile se simt bine
Lidia Bodea, directorul editorial al Editurii Humanitas, sustine ca toti cei care se simt liberi sunt potentiali cumparatori de carte. Politica editoriala a companiei urmareste acoperirea unui spectru cat mai larg de domenii, de la beletristica la stiinta, de la autori consacrati la debutanti.
"Nu exista un nucleu al cititorilor de carti editate de Humanitas, ci, mai curand, nuclee. Acestia pot fi regasiti stransi in jurul "Codului bunelor maniere" al Aureliei Marinescu (300.000 de exemplare vandute), "De ce iubim femeile", de Mircea Cartarescu (100.000 exemplare), "Jurnalul unui mag", a lui Coelho (30.000), "Ghidul nesimtitului", scris de Radu Paraschivescu (15.000). Sunt optimista in ceea ce priveste viitorul catii", precizeaza Lidia Bordea.
De altfel, piata de carte este estimata la 30 de milioane de euro, iar cifra de afaceri a editurilor a crescut cu peste un sfert fata de 2004. Profitul primelor 20 de edituri a fost de 4,6 milioane de euro. Consumul de carte pe cap de locuitor este de opt ori mai mic decat cel din Ungaria.
Petre Badica
