Juri Steiner, Raimund Meyer si Adrian Notz au contribuit la refacerea "Cabaretului Voltaire".
Pe 5 februarie 1916, Tristan Tzara, Marcel Iancu (amandoi plecati din Romania) si inca alti cativa tineri dadeau startul la Zürich, in "Cabaret Voltaire", uneia dintre cele mai importante miscari culturale europene: dadaismul. "Cabaret Voltaire" a fost lasat ani buni in paragina de autoritatile elvetiene.
Abia la inceputul anilor 2000, un grup de tineri elvetieni au reusit sa-i convinga pe politicieni de importanta cladirii in care s-a semnat actul de nastere al avangardei europene. Juri Steiner, Raimund Meyer si Adrian Notz, cei care au contribuit la refacerea "Cabaretului Voltaire", s-au aflat zilele acestea la Bucuresti, unde au participat la Simpozionul International "Avangarda romaneasca". Organizat de Institutul pentru Cercetarea Avangardei Romanesti si Europene si de Institutul Cultural Roman, simpozionul s-a desfasurat in perioada 23-26 mai.
"Cabaret Voltaire": 1 Spiegelgasse, Zürich, Elvetia
Intr-o zona periferica a Zürichului, cu strazile populate de prostituate alcoolice, Tristan Tzara si Marcel Iancu au gasit cel mai potrivit loc pentru revolutia lor culturala. Dada a miscat atat de mult societatea, incat ceea ce a fost la inceput numele unei revolte culturale s-a transformat rapid in brand. Au aparut votca Dada, sapunul Dada, fixativul de par Dada.
"Ce mostenire a lasat Dada Elvetiei de azi?", se intreaba retoric Juri Steiner, gandindu-se ca autoritatile elvetiene "au inteles relativ tarziu importanta mostenirii dada".
In 2001, restaurantul care a continuat sa functioneze aici a dat faliment. Cladirea a continuat sa se degradeze. Municipalitatea nu se indura sa investeasca in refacerea ei, mai ales ca nu trecuse prea mult de la protestele unor tineri: "Nu vrem bani pentru dadaistii morti, vrem bani pentru dadaistii vii".
Dupa ce spatiul de glorie al dadaismului a fost parasit, mai multi artisti vizuali au intrat in cladire si au acoperit peretii cu diverse lucrari, in speranta ca asa vor atrage atentia asupra importantei cladirii. Si au reusit: a intervenit politia pentru a-i da afara, dar au venit si bani de la buget pentru refacerea cladirii.
Cabaretul s-a redeschis pe 30 septembrie 2004. Pe langa modificarile de infrastructura absolut obligatorii - toalete (pana atunci inexistente), instalatie de climatizare - Juri Steiner si Raimund Meyer au creat aici un spatiu de discutii, o librarie cu lucrari despre avangarda si un muzeu.
Copiii teribili ai avangardei europene
Romanii Tristan Tzara si Marcel Iancu, carora li s-au alaturat Hugo Ball, Richard Hülsenbeck, Hans Arp, au inceput cea mai puternica miscare avangardista europeana intr-o cafenea din Zürich. Numele miscarii a fost ales prin hazard. Tzara a deschis cu un creion un dictionar Larousse si s-a oprit asupra cuvantului "dada", care in limbajul copiilor inseamna "calut de lemn".
Cea mai cunoscuta metoda de creatie dadaista consta in taierea unor cuvinte din ziar, amestecarea lor intr-o palarie si obtinerea unui text prin scoaterea succesiva a acestora.
