Orfan de razboi, DINU STELIAN a terminat, cu brio, scoala primara in satul natal, dupa care a urmat cursurile vestitei Scoli Normale de Invatatori “Spiru Haret” din Buzau.
Manifestand inca din anii studiilor secundare o evidenta chemare pentru studiul artei sonore, in perioada 1935-1939, DINU STELIAN este student la Conservatorul de Muzica din Bucuresti, dupa care, devine ofiter-sef de muzica militara in garnizoanele Sibiu si Bucuresti , pana in anul 1964, cand odata cu infiintarea Ansamblului artistic al armatei, este numit dirijor al orchestrei simfonice din cadrul ansamblului, iar din anul urmator, 1947 si pana in 1980, s-a aflat in fruntea acestui prestigios ansamblu de cantece si dansuri ale armatei romane.
Timp de aproape 35 de ani, DINU STELIAN a investit aici intreaga sa capacitate de munca, daruire si pasiune, izbutind sa constituie un formidabil ansamblu de cantece si dansuri care s-a impus in viata artistica din tara si din strainatate. Anual, a sustinut sute de concerte pe cele mai importante scene romanesti sau unitati militare de pe tot cuprinsul tarii, ca si importantele turnee peste hotare, in tari cu bogate traditii muzicale: URSS, Polonia, Ungaria, China, Mongolia, RPD Coreana, Iugoslavia, Bulgaria, Spania etc., acestea fiind unanim apreciate “drept incontestabile evenimente artistice”, atat de publicul spectator cat si de presa de specialitate.
Legat puternic de viata satului romanesc - acolo unde s-a nascut vesnicia - dupa cum afirma marele poet Lucian Blaga, compozitorul DINU STELIAN a cules din diverse zone ale tarii, minunate creatii folclorice, pe care, cu o rara maiestrie, le-a prelucrat si armonizat pentru cor barbatesc (mixt) si orchestra. Au intra in patrimoniul muzicii romanesti, spelndidele lucrari: “Mandra mea, sprancene multe”, “De-as muri de dor”, “Fa Marie, Marioara“, “Lipoveanca”, “Ciobaneasa”, U-hai bade”, “Marioara de la Gorj”, Margarintul infloreste”, Eu plec maine la armata“, “Cimpoiul”.
Inspiratul sau condei s-a dovedit de bun augur si in domeniul muzicologiei. In acest sens stau marturie o seama de articole, interviuri si cronici publicate in reviste de specialitate din tara si din strainatate, in ziare de mare tiraj, precum si in numeroase conferinte, emisiuni radiofonice, televiziuni.
Totdeauna prezent in viata artistica din judetul natal, maestrul DINU STELIAN a indrumat, cu exceptionale rezultate, activitatea Coralei “Paul Constantinescu” a Palatului Culturii, Corul si formatia de instrumente populare de la scoala si caminul cultural de la Filipestii de Padure, de la Liceul Militar din Breaza, formatiile muzicale de la Casa Armatei din Ploiesti sau Casa de Cultura din Campina.
La sfarsitul lui ianuarie 1977, cu ocazia constituirii Cenaclului Muzical “Paul Constantinescu”, ilustrul muzician DINU STELIAN a fost ales Presedinte de Onoare, functie pe care a indeplinit-o, cu exemplar profesionalism, pana la trecerea sa in eternitate (12 septembrie 1977).
In semn de recunostinta si pretuire pentru exceptionalele sale servicii aduse armatei si culturii nationale, dirijorul si compozitorul DINU STELIAN a primit importante distinctii: Premiul de Stat cls. I; Ordinul “Steaua Republicii Populare Ungare”; Artist al Poporului (1967); iar, pe linie militara, a promovat toate proiectele ierarhice, de la sublocotenent, pana la gradul de general maior (1971).
Dupa cum scria reputatul om de stiinta muzicala, prof. univ.dr.Viorel Cosma, “numele compozitorului si dirijorului Dinu Stelian s-a inscris definitiv printre maestrii contemporani ai geniului coral romanesc, creatia sa pentru armata, in special, consacrandu-l printre cei mai mari reprezentanti ai cantecului patriotic ostasesc... Creator de maxima probitate profesionala, exigent, energic, pasionat si devotat miscarii corale romanesti, Stelian Dinu s-a dovedit un animator de seama al vietii muzicale romanesti”.
Prof.dr.Al.I.BADULESCU