Cvartetul "Belcea", in sfarsit la Bucuresti

Notorietatea i-a precedat. Sunt tineri muzicieni aflati astazi in top-ul mondial al formatiilor muzicale camerale. Performantele lor au fost aureolate de distinctii profesionale internationale dintre cele mai inalte. Sunt condusi de o romanca timisoreanca, Corina Belcea-Fisher, o violonista pentru care pasiunea sondarii marilor teritorii ale domeniului muzical cameral se implineste in baza unei actiuni tenace, intr-un efort continuu al autodepasirii. Gratie demersurilor la fel de staruitoare ale Institutului Cultu-ral Roman i-am putut audia pe tinerii cvartetisti britanici cu un an si mai bine inainte de a-i urmari in cadrul programelor - deosebit de tentante, trebuie sa recunoastem - ale editiei viitoare a festivalului enescian. Recent, de aceasta data la Ateneul Roman, muzicienii Cvartetului de coarde "Belcea" au prezen-tat un program inchinat in exclusivitate unei jumatati a cvartetelor - primul, al treilea, al cincilea - datorate lui Bela Bartok, compozitor pe care lumea muzicala mondiala il omagiaza in acest an cu prilejul implinirii a 125 de ani de la nastere. Bartok, un artist al secolului trecut, un apropiat prieten al vietii muzicale romanesti, al unei parti a muzicienilor nostri in perioada interbelica. Nu este de adusa in discutie omogenitatea perfecta a ansamblului, balansul sensibil reglat al planurilor sonore, ci, in primul rand, unitatea de actiune, acordajul interior al membrilor formatiei, constituiti intr-un veritabil organism. Iar aceasta in cadrul unei scriituri de o exceptionala complexitate, de la polifonia densa, extrem de clar formulata, si pana la efectele sonoritatilor asa-zis globale, pulverizate, sustinute cu o vivacitate interioara in adevar seducatoare. Sunetul insusi, considerat in sine, dispune in acest caz de o viata interioara cu sens propriu, corelat si determinat de structura mare a proiectului fiecarei lucrari in parte. In mod evident, partitura bartokiana pune probleme complexe de intelegere. Atat pentru muzicienii performeri, cat si pentru ascultatori. Este cel mai dens tezaur de valori din intreaga literatura a genului in secolul trecut. Este o imagine ce reflecta intreaga problematica, atat de turmentata, a existentei. Sunt - pe de alta parte - aspecte specifice de ordin tehnic privind performanta, probleme de ordin expresiv. Spre exemplu numai cu cateva saptamani in urma, pe aceeasi scena, un mare opus orchestral datorat lui Bela Bartok, "Muzica pentru coarde, celesta si percutie", a fost parcurs in mod inegal, etaland probleme profesionale importante care au fost doar in parte rezolvate. Sunt motive care ma fac sa consider ca evolutia pentru prima oara la noi a Cvartetului "Belcea", a acestor tineri bravi muzicieni londonezi, se constituie intr-o lectie de conduita profesionala pe care destui dintre muzicienii nostri ar trebui sa o invete. Concertul in sine, reusita acestuia, participarea numeroasa a publicului sosit sa audieze pagini dintre cele mai complexe ale literaturii secolului XX au constituit o performanta de promovare a unui eveniment artistic major, performanta admirabil desfasurata de organizatori, de Institutul Cultural Roman, de grupul numeros al partenerilor, de Filarmonica bucuresteana, TVR-Cultural, Radio Romania Muzical, de sponsori precum BCR, British Airways, Volvo, care au inteles ca au de sustinut un important eveniment cultural artistic.Un articol de Dumitru Avakian