Limba literara a trecut pe parcursul timpului prin multe transformari, iar cuvintele licentioase au capatat din ce in ce mai multa importanta. Astazi, pentru a scrie un bestseller, autorii trebuie sa abordeze probleme care in urma cu ceva ani constituiau tabuuri. Sexualitate, violenta impinsa la extrem, atitudini antisociale, terorism, toate devin motive pentru care cititorul alege o anumita carte.
Literatura a coborat din turnul de fildes si s-a apropiat mai mult de publicul sau tinta, incercand sa ii ofere produse pe gustul sau. PREFERINTE. Multe dintre cartile apreciate de publicul din intreaga lume nu sunt ceea ce s-ar putea numi "lucrari cuminti". Exprimarile depasesc de multe ori limitele decentei, insa cititorii, atrasi in mijlocul povestii, nu par deranjati. Literatura de consum castiga rapid teren in fata literaturii cu traditie, iar vanzarile unor autori ca Dan Brown, Irvine Welsh sau Paulo Coelho demonstreaza ca oamenilor le plac povestile frumoase, indiferent de virulenta limbajului. Viviana Musa, PR pentru Editura Trei, comenteaza tendinta editurilor de a aborda mai des asa-zisa literatura "de consum": "Literatura de consum larg nu e o idee noua si nu e o idee nefireasca. Cred ca ideea de a publica doar marea literatura este nefireasca. Ca si cand am fi obligati sa purtam fracuri si rochii de gala in orice situatie. Ca si cand un profesor sever ar privi peste umarul nostru sa vada cat de culte ne sunt preocuparile. Nu e o moda promovata de edituri.
Editurile propun autori si titluri, nu nevoi de lectura. Literatura de consum se vinde bine pentru ca este tintita tocmai pe genul acesta de dorinte. Prefer o persoana fara studii care citeste Marc Levy in metrou decat pe cineva blindat de diplome care isi cumpara Heidegger si-l asaza in raftul bibliotecii sale de nuc". PRO Si CONTRA. Daca publicul si editurile par convinsi de aceasta formula de succes, criticii sunt de alta parere.
Alex Stefanescu, critic literar, considera ca nu aceasta e solutia: "Vulgarizarea literaturii nu poate fi luata in considerare ca solutie. Prin vulgarizare, literatura devine altceva decat literatura (de exemplu, un mijloc de defulare colectiva). Succesul unei carti vulgare nu este relevant (asa cum nu ar fi relevant succesul unei carti care ar avea, in loc de foi tiparite, servetele). Un scriitor trebuie sa cucereasca publicul prin literatura, nu prin altceva. Prin ce fel de literatura?
Printr-o literatura buna. Istoria literaturii dovedeste ca toti scriitorii care au scris o literatura buna (de la Shakespeare la Tolstoi) au cucerit mai devreme sau mai tarziu publicul." petre.fluerasu@jurnalul.ro ILUZIE "Daca e vorba de adoptarea unui limbaj vulgar, nu cred ca e nici o solutie de marketing (adica a vanzatorilor de carte), pentru ca ei nu pot influenta scriitorul si nici dorinta cititorului, modern sau altfel, poate doar a unei categorii restranse." Horia Garbea presedintele Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti
Autori si carti
Unul dintre volumele care au anticipat aceasta moda este "Trainspotting", in care Irvine Welsh foloseste limbajul scotian specific, oferindu-le cititorilor adevarate regaluri de injuraturi. Astazi, autorii cunoscuti nu se feresc de erotism sau de cuvinte vulgare. Autori de prestigiu, ca Haruki Murakami, Salman Rushdie, Paulo Coelho, Stephen King, Amos Oz si multi altii, impresioneaza de fiecare data printr-un limbaj direct, lipsit de ipocrizie. In Romania, foarte multi creatori tineri au inceput sa abordeze un limbaj liber, pe alocuri alunecand in ceea ce multi au intitulat ca pornografic. Cu toate astea, cartile continua sa se bucure de succes, iar autori ca Mihail Vakulovski, Miruna Vlada sau Serban Axinte sunt promovati de marile edituri.)
