1. Astazi usor de gasit si ieftina, sarea a servit in trecutul indepartat in loc de moneda in lumea intreaga, si chiar cuvantul salariu si-ar avea etimologia in latinescul salarium, suma de bani primita de soldatii Imperiului pentru a-si cumpara hrana si prin extensie sarea, fara de care nicio mancare nu avea gust. Greu de spus astazi daca termenul s-a referit de la inceput doar la sare sau la orice mancare prin extensie, dar avea sa devina un cuvant familiar si des intalnit, preluat ulterior din latina. Folosita in alimentatie, comert si in diverse ritualuri religioase, sarea a fost din vremuri stravechi una dintre cele mai populare alternative la moneda din aur sau argint. 2. Scoicile au fost folosite inca din perioada preistorica in locul banilor, dar in Insulele Solomon (tara insulara din Oceanul Pacific) traditia cere ca toate schimburile sa se faca in… dinti de delfin. Indiferent daca este vorba de mancare, materiale de constructie sau o sotie. Desi statul are propria sa moneda, dolarul Insulelor Solomon, si dintii de delfin continua sa fie o “moneda” general acceptata.
3. In Rusia medievala era ceva obisnuit sa platesti cu piei de veverita pentru orice fel de marfuri, banii de aur sau argint fiind foarte rari mai ales in afara oraselor, unde in afara trocului era nevoie, ca peste tot, de un sistem general acceptat. Nu la fel de cautate erau si ghearele sau dintii de animale, dar si acestea puteau fi vandute si cumparate. Traditia era prezenta si de cealalta parte a lumii, unde amerindienii foloseau pieile vanatului ca moneda intr-un sistem economic functional si foarte dinamic, dupa cum aveau sa constate primii colonisti europeni.
4. Pe Insula Yap din Arhipelagul Carolina (unul din cele patru State Federate ale Microneziei) sunt si astazi folosite pietrele Rai, discuri din calcar ce au pana la opt tone greutate si un diametru ce poate depasi trei metri, aduse cu mari eforturi si chiar sacrificii pe insula, fiecare unica si putand sa valoreze o cantitate absurda de marfuri (animale, produse sau chiar o casa). Oricat ar parea de macabru daca unul dintre sateni si-a pierdut viata in timpul transportului atunci si piatra Rai respectiva este cu atat mai valoroasa. Sunt folosite atat pentru tranzactii cat si pentru a le lasa mostenire in cadrul comunitatii. 5. Crucile Katanga erau folosite in trecut in regiunea miniera Katanga din Republica Democrata Congo de astazi, si astazi sunt arteface impresionante, in forma de X, majoritatea facute din arama si avand o greutate de circa jumatate de kilogram.Valoroase pentru colectionari, fie si doar pentru metalul din care sunt facute, erau utilizate in loc de bani si acceptate chiar si in afara regiunii. In Ghana se foloseau obiecte similare, dar aveau forma de serpi si erau mai usoare, fiind in acelasi timp alternative la bani si talismane protectoare.
6. Incepand din China si Mongolia pana in Tibet, Rusia sau Serbia de odinioara negustorii au folosit de prin secolul IX pana spre inceputul secolului XX ceaiul pentru schimburi si cumparaturi, dar nu in saci sau baloti ci sub forma de “caramizi de ceai”, in care pretioasa marfa era presata in forme paralelipipedice, adesea purtand simboluri sau modele oficiale. Pornita din China, unde Imparatul era singurul care detinea monopolul asupra acestui mod de a transporta si vinde ceaiul, a fost una dintre cele mai populare si cautate forme “comestibile” de moneda din istorie.
7. Tot in China de prin vremea dinastiei Zhou (in jurul anului 600 I.d.Hr.) soldatii au inceput sa foloseasca in loc de bani mici cutite putin taioase, din cupru, usor curbate si avand la unul dintre capete un orificiu rotund, cu care puteau fi agatate la mijloc sau de saua calului. Fiecare astfel de cutit purta pe o parte simboluri care ii certificau valoarea si puteau fi schimbat pentru produse sau servicii, iar in timp au inceput sa nu mai aiba tais, pastrand insa forma traditionala.
8. In perioada ocupatiei Manciuriei autoritatile japoneze aveau sa lanseze o serie de monede… din carton. Cu forma unui yuan si imitandu-l pe cat posibil, noul ban din celuloza rezolva mai multe probleme: reprezenta fortele de ocupatie, productia era usoara si ieftina, iar tot metalul putea fi folosit pentru efortul de razboi. Nu a fost si singura data cand s-a recurs la astfel de ingenioase improvizatii, foarte cautate astazi de colectionari. Dupa infrangerea dezastruoasa din Primul Razboi Mondial in Germania au circulat in perioada crizei bancnote facute din lemn, folie de aluminiu, carti de joc si chiar carbune, folosite local pentru plati in lipsa marcilor oficiale. Putinele exemplare care au supravietuit sunt uneori adevarate mici opere de arta.
9. In Camerun ceea ce parea un joc de copii a devenit repede un obicei si o forma de plata alternativa. Pentru marfuri de mica valoare sau servicii nu foarte scumpe poti sa platesti pe langa sau in loc de bancnote si monede cu frumos colorate capace de sticle de bere. Mai ales dupa ce producatorii au organizat tot felul de promotii si concursuri au aparut tot mai multi colectionari, iar capacele continua sa fie folosite.
Foto: needpix.com, wikipedia.org,
