Cum ar fi aratat astazi civilizatia europeana si istoria lumii fara Grecia antica? De acolo am preluat democratia, filosofia, dramaturgia, povestea Greciei de atunci a fascinat zeci si sute de generatii, iar eroii, ganditorii, politicienii si artistii ei, desi stim in realitate atat de putine despre ei, au devenit modele peste sute si chiar mii de ani. Dar dincolo de imaginea dominata de admiratie si elanurile romantice mai potrivite veacului al XVIII-lea si chiar al XIX-lea, cand in imaginarul cultural european se formeaza aceasta imagine a Greciei, idealizata in mare masura, a existat o civilizatie mult mai complexa, categoric mai interesanta pentru un cercetator si nu numai, plina de secrete, date surprinzatoare, recorduri uitate si nu in ultimul rand ciudatenii. J.C. McKeown a avut curajul sa alcatuiasca o veritabila enciclopedie tocmai a acestor detalii prea putin cunoscute publicului larg, cele care dau forma, gust si culoarea civilizatiei elene, care o scot din acelasi discurs devenit repede plictisitor si in esenta superficial pentru a reda unui eventual cititor de astazi o imagine vasta, complexa, vie. Si adesea marcata de umor, pentru ca in Grecia antica umorul, hazul, rasul erau poate la fel de importante ca filosofia, dramaturgia sau eroismul. Cati dintre cei care ar calatori in timp si ar ajunge in Grecia antica ar regasi – presupunand ca vorbesc limba si cunosc bine institutiile si regulile de baza – acea civilizatie din cartile de istorie “clasica”? Cu siguranta prea putini.
Si cati dintre acestia stiu ca in Grecia antica, de exemplu, atenienii votau la un moment dat, in secolul al V-lea I.d.Hr., ca pe fruntile prizonierilor din Samos sa fie tatuata bufnita ateniana? Pe fruntea tuturor prizonierilor. Sau ca expresia astazi banalizata si totusi atat de misterioasa de “tap ispasitor” avea aici o origine si o punere in practica socant de reale si literale? Ca lui Eschil ii placea sa bea, si doar cand bause suficient se apuca de scris? Ca inca din Grecia antica pofticiosii care nu mai puteau sa isi stapaneasca foamea si pierdeau lupta cu kilogramele in plus ajungeau sa se foloseasca de diete dintre cele mai bizare? Pentru a nu mai vorbi de ospetele la care gurmanzii ajungeau sa se bucure de rafinate retete care l-ar oripila pe cititorul de astazi. Organizate pe categorii, de la carti, papirusuri si filosofi la Alexandru cel Mare, profetii si chiar turism, ciudateniile sunt inedite si amuzante, ciudate si surprinzatoare, alcatuind o compilatie pentru care a fost nevoie de un effort titanic si de cunoasterea in amanunt a literaturii si gandirii Greciei antice, este cartea despre o mare civilizatie ce poate fi oricum, dar nu plictisitoare.
J. C. McKeown, Curiozitati grecesti, editura All, 2021
